Potrivit unei analize publicate de Ora de Iași, pe fosta platformă TEROM din municipiu se pregătește unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din ultimii ani. Pe un teren de peste 12 hectare, investitorii propun zeci de blocuri, funcțiuni mixte și un turn de 22 de etaje, într-o zonă deja supusă unei presiuni urbane puternice. Dincolo de dimensiunea proiectului, miza reală ține de impactul asupra traficului, infrastructurii și de întrebările care persistă în privința terenului unei foste platforme chimice.
Unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din Iași, pe fosta platformă TEROM
Conform informațiilor prezentate de Ora de Iași, proiectul poartă denumirea „Ansamblu clădiri locuințe colective și funcțiuni mixte, parcări și amenajări” și este propus pe terenul fostei platforme TEROM de pe Calea Chișinăului.
Documentația a fost depusă de trei firme: Iași City Centre, Grand PVD Impex și IZO Construct Trading, pentru un Plan Urbanistic Zonal care vizează o suprafață de 126.546 mp, adică puțin peste 12,6 hectare, împărțită în șase parcele.
Proiectul impresionează prin dimensiuni: sunt propuse cel puțin 50 de tronsoane de blocuri, cu un regim predominant de înălțime de până la 12 etaje, dar și imobile izolate de 15 etaje. Elementul central al întregii dezvoltări ar urma să fie un turn de 22 de etaje, prevăzut pe latura vestică a amplasamentului.
La nivel declarativ, proiectul este prezentat ca un ansamblu cu funcțiuni mixte: locuințe, birouri, spații comerciale, servicii medicale, hoteluri, unități de învățământ și lăcașuri de cult. Ultimul pas procedural important înainte de votul din Consiliul Local este etapa de mediu, pentru care este programată o dezbatere publică pe 22 mai.
Terenul fostei platforme TEROM ridică semne de întrebare
Așa cum remarcă și Ora de Iași, terenul pe care ar urma să fie construit noul ansamblu nu este unul oarecare. Timp de decenii, aici a funcționat Combinatul de Fibre Sintetice TEROM, unul dintre marile obiective ale industriei chimice din Iași.
Pe această platformă s-au desfășurat procese industriale complexe, au existat instalații chimice, rețele subterane extinse, infrastructură pentru epurare și zone de depozitare a substanțelor industriale. Tocmai de aceea, trecutul amplasamentului nu poate fi tratat ca un simplu detaliu istoric.
După privatizarea din 2002, activitatea combinatului a intrat într-un declin accelerat. Ulterior, instalațiile au fost oprite, abandonate, dezafectate și demontate în mai multe etape. Pe amplasament au rămas, de-a lungul timpului, deșeuri rezultate din demolări și urmele unei infrastructuri industriale a cărei amprentă asupra solului și subsolului trebuie analizată riguros.
Din acest punct de vedere, întrebarea esențială este cât de sigur este terenul fostei platforme TEROM pentru un proiect rezidențial de asemenea amploare.
Dezbaterea publică de mediu din 22 mai devine astfel un moment important. Comunitatea are nevoie de răspunsuri clare despre eventuale contaminări istorice, despre stadiul real al investigațiilor de mediu și despre garanțiile că terenul a fost evaluat și remediat corespunzător înainte de construirea unor blocuri în care ar urma să locuiască mii de oameni.
Traficul din zona Calea Chișinăului poate deveni o problemă majoră
Un alt punct critic evidențiat în analiza Ora de Iași este cel legat de trafic și de capacitatea infrastructurii rutiere de a susține o dezvoltare de asemenea dimensiuni.
Zona Calea Chișinăului – Bulevardul Chimiei este deja una dintre cele mai aglomerate din municipiu. Documentația PUZ recunoaște, de altfel, mai multe vulnerabilități: principala arteră care deservește zona este Bulevardul Chimiei, o stradă cu sens unic și trei benzi, folosită inclusiv pentru ieșirea din oraș spre Tomești. Proiectanții notează că această configurație poate afecta fluiditatea traficului și că trama stradală existentă este subdimensionată.
Problema nu este una abstractă. În aceeași parte a orașului există deja sau sunt în curs alte dezvoltări importante, iar presiunea se acumulează asupra acelorași axe de circulație, intersecții și poduri. Cu alte cuvinte, mii de noi locuitori ar urma să intre într-o zonă care și în prezent funcționează la limită în anumite intervale orare.
În acest context, una dintre cele mai importante întrebări pentru administrație este dacă rețeaua rutieră actuală poate absorbi traficul suplimentar generat de un proiect imobiliar de asemenea amploare.
Ce primește orașul în schimbul unui asemenea PUZ?
Poate cea mai importantă întrebare de fond este însă alta: ce câștigă orașul, concret, în schimbul unei densificări atât de mari?
Potrivit analizei publicate de Ora de Iași, aici apare una dintre marile slăbiciuni ale modului în care sunt aprobate proiectele urbanistice la nivel local. Investitorii primesc posibilitatea de a valorifica intens terenuri foarte mari, însă în spațiul public nu apar întotdeauna garanții clare privind infrastructura pe care aceștia o asumă în mod real în beneficiul orașului.
În cazul fostei platforme TEROM, se vorbește despre o arteră carosabilă mediană și despre necesitatea unei noi legături peste Bahlui. Dar între intenție și obligație juridică este o diferență esențială. Întrebarea legitimă este dacă există angajamente ferme, asumate înainte de aprobarea finală, care să garanteze că infrastructura necesară va fi realizată efectiv și la timp.
Fără asemenea condiționări, scenariul este deja cunoscut: dezvoltarea avansează, apartamentele se construiesc și se vând, iar orașul rămâne ulterior să gestioneze costurile reale, de la trafic mai greu până la lipsa serviciilor publice și a echipamentelor urbane necesare.
Funcțiunile mixte arată bine pe hârtie, dar nu sunt o garanție
Proiectul este prezentat ca un ansamblu mixt, care ar urma să includă nu doar locuințe, ci și birouri, servicii, educație, sănătate și alte funcțiuni complementare. În teorie, acest tip de dezvoltare poate contribui la apariția unui cartier mai echilibrat.
În practică însă, așa cum subliniază și Ora de Iași, lista funcțiunilor din documentații este adesea mai degrabă o promisiune decât o garanție. Fără mecanisme clare de control, există riscul ca partea rezidențială să devină dominantă, iar restul funcțiunilor să rămână marginale sau să fie reduse în timp.
Asta înseamnă că un proiect prezentat inițial ca mixt poate ajunge, în realitate, un cartier-dormitor de mari dimensiuni, cu câteva spații comerciale la parter și cu presiune suplimentară asupra infrastructurii publice existente.
Dezbaterea publică din 22 mai poate fi momentul decisiv
În acest stadiu, dezbaterea publică de mediu programată pentru 22 mai este una dintre puținele etape în care comunitatea mai poate cere răspunsuri clare și verificabile.
Întrebările esențiale sunt deja vizibile. Care este stadiul real al auditului de mediu pentru fosta platformă TEROM? Cine garantează că terenul a fost remediat complet înainte de emiterea primei autorizații de construire? Există un studiu de trafic suficient de solid pentru a demonstra că zona poate susține un asemenea aflux de locuitori? Și, poate cel mai important, ce obligații concrete și juridice își asumă dezvoltatorii față de oraș înainte ca proiectul să primească undă verde?
Fără astfel de clarificări, proiectul riscă să repete un model deja cunoscut în Iași: foste platforme industriale transformate rapid în mii de apartamente, în timp ce costurile reale sunt transferate către oraș și locuitori, sub forma traficului sufocant, a lipsei infrastructurii publice și a incertitudinilor legate de mediu.
Sursă foto: Ora de Iași
