Documentul supus aprobării Consiliului Local pe 11 mai prevede sume record pentru transporturi, însă cele mai multe fonduri merg către proiecte vechi, refinanțări și lucrări punctuale, fără efect real asupra mobilității urbane.
Consiliul Local Iași urmează să voteze, pe 11 mai, proiectul de buget pentru anul 2026, un document care anunță venituri și cheltuieli totale de peste 2,85 miliarde de lei. La o primă vedere, cifrele par să promită o etapă de dezvoltare accelerată. La o privire mai atentă însă, structura alocărilor arată că orașul rămâne prins în aceleași tipare: proiecte amânate, lucrări de peticire și investiții moștenite din anii trecuți, în timp ce soluțiile reale pentru traficul sufocat din Iași continuă să lipsească.
Aproape jumătate din cheltuielile propuse, respectiv 1,12 miliarde de lei, sunt încadrate la secțiunea de dezvoltare. Domeniul transporturilor primește, în total, 411,8 milioane de lei. Sumele sunt impresionante pe hârtie, dar problema nu mai este una de buget, ci de capacitate de execuție.
O execuție bugetară care contrazice promisiunile
Potrivit unei analize publicate de Ora de Iași privind execuția bugetară a municipiului la 31 decembrie 2025, există o discrepanță majoră între ce a fost previzionat și ce a fost realmente cheltuit. Gradul de execuție a ajuns la doar 62%, iar peste 76% din banii ieșenilor au fost direcționați către funcționarea aparatului administrativ și către subvenții.
Mai mult, proiecte de infrastructură considerate prioritare au înregistrat performanțe modeste. Pasajul superior Alexandru cel Bun, de exemplu, a avut un grad de execuție financiară de doar 38,63%. Cu alte cuvinte, banii există, dar lucrările întârzie.
„Investiții noi” care, în realitate, sunt vechi
La capitolul investiții noi finanțate din activitatea proprie, Primăria a alocat aproape 50 de milioane de lei. Analizate în detaliu, multe dintre aceste proiecte se regăsesc însă în liste mai vechi.
Cea mai costisitoare poziție este drumul provizoriu necesar pe perioada reabilitării pasajului Socola, estimat acum la 10,5 milioane de lei. Ruta ocolitoare este discutată de peste doi ani și apărea deja, în bugetul din 2024, tot la rubrica de noutăți, dar cu o sumă mult mai mică, de aproximativ 4 milioane de lei.
Un alt caz relevant este parcarea supraterană din zona Mușatini, un proiect lansat în urmă cu zece ani și amânat constant din cauza opoziției locuitorilor. Cu toate acestea, în bugetul actual sunt rezervate un milion de lei pentru proiectare și execuție.
Lucrări punctuale, fără impact asupra fluenței
Restul alocărilor pentru investiții noi în infrastructura rutieră vizează intervenții izolate, fără un efect vizibil asupra circulației din municipiu: 1,6 milioane de lei pentru semaforizare cu buton pentru pietoni, un milion de lei pentru rampe de spălare a mașinilor, 326.000 de lei pentru o bandă de viraj la dreapta în intersecția Păcurari–Rediu, 320.000 de lei pentru un sens giratoriu în Podu de Fier și 200.000 de lei pentru achiziția de radare.
Banii merg, în mare parte, către proiecte aflate deja în derulare
La capitolul investiții în continuare, suma totală depășește 135 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane sunt destinate transporturilor. Lista include reabilitarea pasajului Alexandru cel Bun (15 milioane de lei), modernizarea pasajului Socola (5,7 milioane de lei, dintr-un contract semnat încă din august 2023), modernizarea depoului Dacia (5 milioane de lei) și proiectarea trenului metropolitan (6,8 milioane de lei).
Pentru modernizarea străzilor sunt prevăzuți aproximativ 25 de milioane de lei, iar restul fondurilor acoperă extinderea sistemului de management al traficului, achiziția de parcometre și diverse studii de fezabilitate.
Avertismentele experților, ignorate de administrație
Deciziile reflectate în bugetul pe 2026 contrastează cu recomandările specialiștilor prezenți luna trecută la TILIA Summit. Conform Ora de Iași, urbanistul Charles Montgomery a atras atenția că extinderea rețelei rutiere generează fenomenul de „cerere indusă”, atrăgând și mai multe mașini în zona centrală.
Expertul a criticat direct intenția Primăriei de a construi un inel de circulație cu sens unic în jurul Palatului Culturii, evaluat la 100 de milioane de lei. Montgomery a numit această inițiativă „o greșeală foarte mare” și a subliniat că un oraș dezvoltat sănătos trebuie să prioritizeze mersul pe jos, bicicleta și transportul public.
Singura veste bună vine din fonduri europene
Una dintre puținele investiții cu impact vizibil care vor demara anul acesta este modernizarea căii de rulare a tramvaielor din Copou, pe tronsonul dintre Biblioteca Centrală Universitară și rondul Triumf. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027 și are o valoare totală estimată la 85 de milioane de lei, iar contractul de execuție a fost scos la licitație la 58,3 milioane de lei fără TVA.
Șantierul va dura până la 18 luni și va presupune refacerea liniilor pe peste 1,5 kilometri, modernizarea a 6.000 de metri pătrați de trotuare și reamenajarea a 2.600 de metri pătrați de spații verzi. Lucrările vor genera restricții severe de circulație, ceea ce va pune din nou la încercare capacitatea administrației locale de a gestiona mobilitatea într-un oraș deja sufocat.
Concluzie: cifre mari, viziune mică
Bugetul Iași 2026 este, în fond, o oglindă a felului în care municipalitatea înțelege dezvoltarea urbană. Resurse financiare sunt, dar viziunea coerentă lipsește. Atât timp cât „noul” înseamnă, în mare parte, refinanțarea unor proiecte vechi, iar recomandările specialiștilor sunt ignorate, ieșenii vor continua să stea în trafic, indiferent câte miliarde apar în documente.
