Comunele din apropierea Iașului și-au construit bugetele pe 2026 în jurul acelorași nevoi: educație, utilități și infrastructură locală. Miroslava pleacă de la un buget de 241,5 milioane de lei, cel mai mare dintre localitățile analizate, în timp ce Ciurea și Valea Lupului pun sume importante în școli noi și proiecte de canalizare. Diferențele dintre comune rămân însă mari, iar lipsa bugetelor publicate în cazul unor administrații ridică din nou problema transparenței locale. Datele provin din analiza bugetelor comunelor din jurul Iașului publicată de Ziarul de Iași.
Miroslava are cel mai mare buget dintre comunele analizate
Miroslava intră în 2026 cu un buget de 241,5 milioane de lei, cel mai mare dintre comunele aflate la marginea municipiului Iași. Structura bugetului arată o orientare clară spre investiții: 148 de milioane de lei sunt prevăzute la secțiunea de dezvoltare, iar 93,5 milioane de lei merg către funcționare.
Cea mai mare parte a veniturilor vine din fonduri atrase prin PNRR, estimate la 66 de milioane de lei. Alte 62,7 milioane de lei sunt alocări de la bugetul de stat, iar veniturile proprii ajung la 42 de milioane de lei.
Din veniturile proprii, impozitele și taxele pe proprietate reprezintă 23,15 milioane de lei, adică aproximativ 55%. Este un indicator important pentru o comună care a crescut puternic în ultimii ani, atât prin extinderea zonelor rezidențiale, cât și prin dezvoltarea economică.
Cel mai mare proiect bugetat în acest an este extinderea sistemului de canalizare în satele comunei, pentru care sunt prevăzute 37,3 milioane de lei. Proiectul are o valoare totală estimată la 69 de milioane de lei.
Un alt obiectiv important este școala verde din Valea Adâncă, proiect aproape finalizat, pentru care bugetul din 2026 include 12 milioane de lei. Pe lista de investiții se mai află amenajarea unei centrale fotovoltaice la Ciurbești, cu o alocare de 5,5 milioane de lei, precum și extinderi de rețele și investiții în dotări pentru intervenții de urgență.
Ciurea pune educația în centrul bugetului
Comuna Ciurea are prevăzute în 2026 venituri de 131 de milioane de lei. Veniturile proprii sunt estimate la 38,5 milioane de lei, nivel apropiat de cel al Miroslavei, însă taxele și impozitele pe proprietate aduc doar 7 milioane de lei.
Cea mai mare alocare merge către învățământ, unde sunt prevăzute aproape 32 de milioane de lei. Din această sumă, aproximativ jumătate este destinată construirii unui liceu în Lunca Cetățuii și a unei școli în Hlincea.
În Dumbrava, școala veche urmează să fie demolată, iar în locul ei va fi construit un corp nou de clădire. Este o investiție care arată presiunea pusă pe infrastructura educațională în comunele aflate în proximitatea municipiului Iași, unde populația școlară crește odată cu extinderea cartierelor rezidențiale.
În bugetul pentru educație sunt incluse și cheltuieli sociale, precum programul Masa sănătoasă și transportul pentru elevi. Acestea însumează 9,5 milioane de lei.
Un alt capitol consistent este cel al asigurărilor și asistenței sociale, cu peste 26 de milioane de lei. Banii sunt direcționați către cheltuieli de personal, inclusiv salariile asistenților personali, dar și către investiții în centre de zi pentru vârstnici, copii aflați în risc de separare de familie și persoane cu dizabilități.
La protecția mediului și salubritate, Ciurea are prevăzute 24,7 milioane de lei, cu investiții în realizarea și extinderea sistemului de canalizare. Finanțarea vine din mai multe surse: Fondul de Mediu, Programul Național de Investiții și bugetul local.
Școala verde domină bugetul din Valea Lupului
Valea Lupului are un buget adoptat de 96 de milioane de lei, însă cheltuielile aprobate sunt cu aproximativ 11 milioane de lei mai mari decât veniturile. Veniturile proprii sunt estimate la 27 de milioane de lei, iar taxele și impozitele pe proprietate ar urma să aducă 6,17 milioane de lei.
Cea mai importantă direcție de investiții este educația. Peste 49 de milioane de lei sunt alocate acestui domeniu, iar cea mai mare parte a sumei merge către școala verde, proiect evaluat la 46,7 milioane de lei.
Contractul pentru proiectarea și construirea școlii a fost încheiat cu un an în urmă, iar investiția este una dintre cele mai mari din zona metropolitană Iași în domeniul educațional.
Pe lângă școală, comuna are prevăzute fonduri pentru modernizarea mai multor străzi, printre care Unirii, Bujorilor, Lalelelor, Mihai Viteazu, Mărgăritar și Trandafirilor.
Bugetul include și achiziții pentru utilaje și intervenții locale: o autospecială, estimată la 1,5 milioane de lei, și un buldoexcavator, cu o valoare de 1,22 milioane de lei.
Holboca, Rediu și Bârnova: bugete mai mici, nevoi apropiate
Holboca are în 2026 un buget de 73,2 milioane de lei, din care aproape 42 de milioane de lei sunt prevăzute la secțiunea de dezvoltare. Veniturile proprii sunt estimate la 20,5 milioane de lei, iar taxele pe proprietate ar urma să aducă 2,5 milioane de lei.
Rediu a aprobat venituri de 69,6 milioane de lei, dar cheltuielile prevăzute ajung la 89,9 milioane de lei. Veniturile proprii sunt estimate la 13,8 milioane de lei, iar taxele și impozitele pe proprietate contribuie cu 1,66 milioane de lei.
Bârnova are la dispoziție în acest an un buget de 34 de milioane de lei, sumă care include și banii rămași necheltuiți din anul anterior. Taxele și impozitele pe proprietate sunt estimate la 2,6 milioane de lei, un nivel apropiat de cel al Holbocăi, deși bugetul total al comunei este mult mai redus.
Aceste diferențe arată că localitățile din jurul Iașului se află în etape diferite de dezvoltare financiară. Unele au baze fiscale mai solide și acces mai mare la fonduri europene, în timp ce altele rămân dependente de alocări externe și de capacitatea administrativă de a pregăti proiecte.
Trei comune nu aveau bugetele publicate
În cazul comunelor Tomești, Popricani și Aroneanu, bugetele pe 2026 nu erau publicate pe paginile proprii de internet la momentul verificării.
Pentru administrațiile locale, publicarea bugetului este o obligație care ține de transparența decizională și de accesul cetățenilor la informații de interes public. Bugetul arată nu doar câți bani are o comună, ci și ce priorități își asumă administrația: școli, drumuri, canalizare, servicii sociale, utilități sau cheltuieli de funcționare.
În comunele aflate lângă municipiul Iași, această transparență este cu atât mai importantă. Vorbim despre localități în care dezvoltarea imobiliară a fost rapidă, iar locuitorii au nevoie de servicii publice comparabile cu cele urbane.
Ce spun bugetele despre zona metropolitană Iași
Infografic bugete zona metropolitană
Bugetele comunelor din jurul Iașului arată o schimbare evidentă a priorităților locale. Educația, canalizarea și infrastructura rutieră au devenit investiții de bază, nu proiecte izolate. Explicația este simplă: comunele din prima coroană metropolitană preiau o parte tot mai mare din presiunea de locuire a municipiului.
Miroslava are cel mai mare buget și un portofoliu consistent de proiecte, susținut de fonduri europene și de venituri proprii semnificative. Ciurea investește masiv în școli și servicii sociale. Valea Lupului își concentrează resursele pe școala verde, un proiect care consumă aproape jumătate din bugetul local. Holboca, Rediu și Bârnova au bugete mai mici, dar se confruntă cu aceleași nevoi structurale.
Pentru locuitori, diferența va fi făcută de ritmul de execuție. Sumele înscrise în buget sunt doar primul pas. Urmează licitațiile, contractele, șantierele și capacitatea administrațiilor de a duce proiectele până la capăt.
