Bugete companii municipale Iași au fost retrase din nou de pe ordinea de zi a Consiliului Local, după ce aleșii nu au ajuns la un acord privind indemnizațiile directorilor și ale membrilor din consiliile de administrație. Ședința extraordinară convocată pentru 15 iunie 2026 trebuia să deblocheze situația celor șapte societăți aflate în subordinea Primăriei Iași, însă singurul proiect major adoptat a fost depunerea cererii de finanțare pentru trenul metropolitan Iași.
Ședință convocată pentru deblocare, încheiată cu o nouă amânare
Consiliul Local Iași s-a reunit într-o ședință extraordinară cu un obiectiv precis: aprobarea bugetelor companiilor municipale pentru anul 2026. Proiectele nu au mai ajuns însă la votul final, fiind retrase după dezbaterile din comisiile de specialitate.
Este vorba despre bugetele societăților SalubrIS, Compania de Transport Public, Ecopiața, Servicii Publice Iași, Citadin, Termo-Service și Tehnopolis. În total, 13 proiecte de hotărâre legate de aceste bugete au fost scoase de pe ordinea de zi, după ce consilierii nu au reușit să ajungă la o formulă comună privind aplicarea noilor reguli referitoare la remunerațiile conducerilor.
Miza imediată ține de funcționarea companiilor. Fără bugete aprobate, societățile municipale rămân într-o zonă administrativă incertă, cu efecte asupra investițiilor, cheltuielilor curente și, în unele cazuri, asupra relației cu angajații.
Disputa privind indemnizațiile companiilor municipale
Punctul de blocaj a fost nivelul indemnizațiilor și al componentei variabile pentru directori și membrii consiliilor de administrație. În dezbatere a fost invocată legislația care limitează aceste venituri, însă interpretarea aplicării ei a rămas disputată.
Consilierul local Cosette Chichirău, din partea CURAJ, a susținut că legea stabilește limite maxime, nu obligația de a acorda indemnizațiile la un anumit nivel. Această interpretare a alimentat disputa politică privind cât de mult pot fi reduse veniturile conducerilor din companiile municipale.
Problema este sensibilă pentru că aceste societăți nu funcționează, în mare parte, în condițiile unei piețe concurențiale reale. Multe dintre ele lucrează direct sau predominant pentru municipiu, iar unele beneficiază de subvenții ori de contracte publice recurente. Din această perspectivă, opoziția a cerut o raportare mai strictă între performanță, investiții și nivelul compensațiilor.
Bugete companii municipale Iași: investiții reduse în raport cu totalul cheltuielilor
Disputa politică scoate la suprafață o problemă mai largă: structura bugetelor societăților municipale. Potrivit datelor prezentate în document, cele șapte companii aveau prevăzute pentru 2026 investiții totale de aproximativ 44,4 milioane lei, în timp ce bugetele cumulate se apropie de 691 milioane lei.
Asta înseamnă că investițiile reprezintă aproximativ 6,5% din totalul bugetelor planificate. Restul este concentrat în cheltuieli de funcționare, salarii, servicii și alte costuri operaționale.
Pentru un oraș care are nevoie de modernizarea transportului public, de servicii urbane mai eficiente și de investiții în infrastructura de bază, proporția este importantă. Un buget public sau al unei companii controlate publice nu se evaluează doar prin valoarea totală, ci prin felul în care banii sunt orientați: spre funcționare curentă sau spre dezvoltare.
În forma actuală, bugetele par să fi devenit un teren de confruntare între două presiuni: nevoia de funcționare stabilă a companiilor și cererea de reducere a remunerațiilor considerate excesive.
Episodul din 28 mai a pregătit blocajul din iunie
Ședința extraordinară din 15 iunie nu a apărut din senin. În plenul ordinar din 28 mai, bugetele unor companii municipale fuseseră deja respinse. Atunci, proiectele pentru SalubrIS, CTP și Servicii Publice Iași nu au trecut de vot, iar primarul Mihai Chirica a retras ulterior de pe ordinea de zi bugetele pentru Ecopiața, Citadin, Termo-Service și Tehnopolis.
Argumentul oficial a fost evitarea tensionării suplimentare a dezbaterii. În realitate administrativă, retragerea a mutat problema de la o ședință la alta, fără să o rezolve.
Un exemplu invocat în dezbaterile anterioare a fost cel al SalubrIS, unde compensația directorului a fost estimată la aproximativ 362.000 lei componentă fixă, la care se putea adăuga o sumă similară drept componentă variabilă. Nivelul total s-ar apropia de echivalentul a 150.000 de euro pe an, potrivit datelor menționate în materialul analizat.
CTP Iași și presiunea socială a bugetelor neaprobate
Blocajul nu rămâne doar la nivel politic. La CTP Iași, sindicatele au avertizat că neaprobarea bugetului poate afecta drepturile angajaților și au vorbit despre riscul unor proteste. Acuzația sindicală a vizat „jocurile politice” din Consiliul Local.
Această presiune arată vulnerabilitatea modelului actual. Când bugetele unor companii municipale sunt blocate, efectele nu se opresc la nivelul directorilor sau al consiliilor de administrație. Pot ajunge la angajați, la serviciile publice și, în final, la cetățenii care depind de transport, salubritate, întreținerea orașului sau administrarea piețelor.
Tren metropolitan Iași, votat în unanimitate
În contrast cu impasul bugetar, proiectul privind depunerea solicitării de finanțare pentru trenul metropolitan Iași a fost adoptat în unanimitate. Votul era necesar pentru ca municipiul să poată merge mai departe cu dosarul de finanțare.
Miza este una majoră. Proiectul Iașului este evaluat la aproximativ 206-207 milioane euro cheltuieli eligibile, dar orașul se află într-o cursă contra timp. Termenul-limită pentru depunere este 30 iunie, iar dosarul are nevoie și de avizul CFR.
Comparația regională nu avantajează Iașul. Cluj și Oradea au deja contracte de finanțare semnate, fiecare cu proiecte care depășesc 230 milioane euro din fondurile disponibile prin Programul Transporturi. În aceste condiții, Iașul riscă să intre târziu într-o competiție în care resursa financiară se restrânge.
Votul unanim din Consiliul Local nu garantează finanțarea, dar menține proiectul în procedură. Fără acest pas administrativ, trenul metropolitan ar fi pierdut timp prețios într-un calendar deja foarte strâns.
Ce urmează pentru Consiliul Local Iași
Pentru companiile municipale, soluția depinde de o decizie politică asumată: cât de mult vor fi reduse indemnizațiile și cum va fi justificată noua formulă în raport cu legislația, performanța companiilor și presiunea financiară asupra bugetului local.
Până când majoritatea din Consiliul Local Iași va conveni asupra unei variante comune, cele șapte societăți rămân fără bugete aprobate pentru 2026. Pentru administrație, costul politic al amânării crește de la o ședință la alta. Pentru cetățeni, întrebarea este mai simplă: dacă aceste companii gestionează servicii publice esențiale, de ce nu pot fi aprobate bugete clare, cu reguli transparente privind investițiile și remunerațiile?
În cazul trenului metropolitan, calendarul este mult mai dur. Până la 30 iunie, Iașul trebuie să închidă dosarul administrativ, inclusiv partea care ține de avizul CFR. După ani de discuții despre mobilitate metropolitană, proiectul intră într-o etapă în care întârzierea poate costa direct finanțarea.
