Declarațiile de avere ale demnitarilor ar urma să nu mai fie publicate în forma detaliată cunoscută până acum, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul de modificare a legislației privind Agenția Națională de Integritate. Proiectul a primit 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri și merge acum la Senat, care are rol de for decizional.
Schimbarea centrală privește informațiile care vor putea fi consultate de public. Actualul sistem ar urma să fie înlocuit, pentru partea publică, de documentul denumit „Fișa publică privind interesele relevante pentru exercitarea funcției”.
În această fișă, o parte importantă dintre datele financiare exacte ar dispărea din spațiul public. Informațiile despre proprietăți, bunuri, participații și venituri vor fi prezentate în principal prin categorii și intervale valorice.
Ce se schimbă la declarațiile de avere
Una dintre cele mai importante modificări privește bunurile imobile. În forma adoptată de Camera Deputaților, publicul nu ar mai putea consulta adresele, suprafețele sau valorile individuale ale terenurilor și clădirilor.
Bunurile vor fi încadrate în categorii în funcție de modul în care au fost dobândite, precum achiziția sau construirea, donația și moștenirea ori dobândirea prin hotărâri judecătorești.
În locul valorilor exacte, titularul funcției publice va indica un interval valoric. Grila prevăzută începe de la categoria 1 – 50.000 de euro și ajunge până la bunuri evaluate la peste un milion de euro.
Consecința este o reducere a nivelului de detaliu disponibil pentru persoanele care consultă informațiile publice. Va putea fi cunoscut ordinul de mărime al patrimoniului declarat, fără identificarea exactă a fiecărei proprietăți și a valorii acesteia.
Mașinile și bunurile valoroase vor apărea tot pe intervale
Un mecanism asemănător este prevăzut pentru mijloacele de transport, utilajele agricole și bunurile cu o valoare mai mare de 5.000 de euro.
Actualele informații care permit identificarea mai precisă a unui autoturism, precum marca, modelul sau anul fabricației, nu ar mai urma să fie afișate public în aceeași formă.
Datele vor fi prezentate cumulat, pe praguri valorice.
Această modificare reduce posibilitatea de a urmări punctual evoluția anumitor bunuri declarate de o persoană aflată într-o funcție publică, dar menține o imagine generală asupra valorii patrimoniului.
Participațiile în firme vor fi prezentate procentual
Și informațiile despre participațiile la societăți comerciale se modifică.
Valoarea exactă a participației nu ar mai fi publicată. Fișa va indica în schimb procentul deținut, prin încadrarea într-una dintre categoriile stabilite:
- între 5% și 20%;
- între 20% și 50%;
- peste 50%.
Publicul va putea astfel vedea nivelul de control sau de implicare al titularului într-o societate, fără a cunoaște valoarea financiară exactă a respectivei participații.
Veniturile exacte ar urma să dispară din documentul public
O schimbare importantă intervine și în cazul veniturilor anuale.
În noul sistem, persoana care completează fișa ar urma să indice categoriile din care a obținut venituri, precum salarii, chirii sau dividende, fără publicarea sumelor exacte încasate în ultimul an fiscal.
Aceasta este una dintre diferențele cu cel mai mare impact asupra modului în care publicul va putea evalua situația financiară a persoanelor care ocupă funcții de demnitate sau alte funcții supuse regulilor de integritate.
Actualele declarații permit compararea unor valori concrete de la un an la altul. Sistemul bazat pe categorii oferă o cantitate mai redusă de informații financiare direct accesibile publicului.
Proiectul a fost modificat după intervenția Curții Constituționale
Parcursul legislativ a fost influențat și de deciziile Curții Constituționale.
A fost eliminată prevederea care ar fi extins obligațiile de declarare asupra persoanelor aflate în „relații asemănătoare celor dintre soți”.
Curtea a considerat formularea insuficient de precisă pentru a genera obligații juridice, în condițiile în care o asemenea relație nu are o delimitare juridică oficială comparabilă cu cea a căsătoriei.
CCR a respins și obligația privind publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției persoanei care ocupă funcția vizată de lege.
Modificările adoptate de Camera Deputaților au fost formulate după aceste intervenții ale instanței constituționale.
Un jalon PNRR de aproximativ 770 de milioane de euro
Adoptarea proiectului are și o miză financiară importantă pentru România.
Modificarea legislației privind integritatea este legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, asociat unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro.
Termenul indicat pentru remedierea acestui jalon este 31 august.
Presiunea calendarului PNRR explică ritmul accelerat în care proiectul a revenit în procedura parlamentară după controlul de constituționalitate.
Senatul va avea ultimul vot în Parlament
Votul Camerei Deputaților nu încheie procedura legislativă.
Senatul este camera decizională, astfel încât forma adoptată de deputați mai trebuie să treacă de votul senatorilor înainte ca modificările să poată parcurge etapele următoare necesare intrării în vigoare.
Miza dezbaterii rămâne nivelul de transparență pe care statul îl va păstra în privința patrimoniului și veniturilor persoanelor care exercită funcții publice. Noua fișă păstrează accesul la informații privind categoriile de bunuri, sursele de venit și participațiile economice, însă reduce semnificativ cantitatea de date financiare exacte disponibilă publicului.
