Legea salarizării bugetarilor rămâne blocată după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord asupra reformei, iar România pierde cele 770 de milioane de euro prevăzute în PNRR pentru acest jalon. Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri seară, 26 august, încheierea negocierilor începute în luna mai și a precizat că partidele își asumă consecințele financiare ale lipsei unui consens.
Discuțiile purtate în ultimele luni au avut ca obiect una dintre cele mai dificile reforme din sectorul public: reașezarea sistemului de salarizare pentru angajații plătiți din fonduri publice.
Potrivit președintelui, negocierile au permis clarificarea unei mari părți a problemelor tehnice, însă diferențele dintre partide au împiedicat adoptarea unei formule comune.
Negocierile pentru legea salarizării s-au încheiat fără consens
Nicușor Dan a precizat că, în ciuda discuțiilor dintre reprezentanții celor patru formațiuni politice, nu a fost obținut consensul politic și social necesar pentru adoptarea legii salarizării.
Unul dintre angajamentele respectate în această perioadă a fost evitarea depunerii unor proiecte concurente în Parlament. Partidele au negociat în jurul unei singure reforme, însă nu au reușit să stabilească forma finală care să poată fi susținută politic.
Blocajul apare într-un moment în care calendarul PNRR nu mai permite o nouă amânare fără consecințe financiare.
România pierde 770 de milioane de euro din PNRR
Miza imediată a eșecului negocierilor este reprezentată de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, sumă asociată îndeplinirii jalonului privind reforma salarizării.
Președintele a arătat că PSD, PNL, USR și UDMR își asumă această pierdere după ce nu au reușit să ajungă la o formulă comună în termenul disponibil.
Situația arată efectul direct al întârzierii reformelor asumate de România prin PNRR. Obținerea fondurilor europene este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte convenite cu Comisia Europeană, iar întârzierea sau nefinalizarea acestora poate conduce la diminuarea sumelor disponibile.
În cazul legii salarizării, presiunea a crescut pe măsură ce negocierile politice s-au apropiat de termenul-limită.
Reforma a fost amânată încă din 2022
Nicușor Dan a legat actualul blocaj și de deciziile luate în anii anteriori. Președintele a amintit că, în 2022, PSD și PNL au decis amânarea reformei până după alegerile din 2024.
Consecința a fost comprimarea într-o perioadă mult mai scurtă a unei negocieri cu impact asupra unei părți importante a sectorului public.
Legea salarizării influențează veniturile diferitelor categorii de angajați bugetari și distribuția resurselor disponibile pentru plata acestora, ceea ce explică dificultatea obținerii unui compromis între partide și partenerii sociali.
Președintele a apreciat că o asemenea reformă ar fi avut nevoie de mai mult timp pentru analiză și negociere, în loc să fie discutată sub presiunea calendarului PNRR.
Proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic
Eșecul negocierilor politice nu înseamnă că lucrările tehnice asupra proiectului pornesc de la zero.
Nicușor Dan a precizat că echipele implicate în elaborarea reformei au clarificat numeroase aspecte în discuțiile purtate inclusiv cu reprezentanții sindicatelor, iar proiectul este aproape finalizat din punct de vedere tehnic.
Problema rămasă este una politică și bugetară: modul în care resursele disponibile vor fi împărțite între diferitele categorii profesionale.
Această decizie este importantă deoarece orice majorare acordată unei categorii trebuie analizată în interiorul limitei totale de cheltuieli salariale.
Partidele promit adoptarea legii până la sfârșitul anului
PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat continuarea negocierilor și adoptarea legii salarizării până la finalul anului 2026.
Viitoarea lege va trebui să respecte anvelopa salarială convenită cu Comisia Europeană. În termeni practici, aceasta stabilește limita totală în interiorul căreia pot fi distribuite fondurile destinate salarizării.
Președintele a avertizat că resursele disponibile nu permit satisfacerea tuturor solicitărilor venite din partea sindicatelor.
Prin urmare, următoarea etapă va presupune o decizie politică asupra modului în care această anvelopă va fi împărțită între diferitele familii ocupaționale.
Nivelul veniturilor stabilit pentru fiecare categorie de bugetari va depinde direct de această distribuție.
Eșecul negocierilor din această vară lasă astfel două probleme distincte pentru ultimele luni ale anului: pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR și obligația partidelor de a găsi, în cele din urmă, compromisul necesar pentru reforma sistemului de salarizare.
