Un studiu internațional coordonat de cercetătoarea Georgiana Juravle, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, arată că plăcerea unei cafele este asociată nu doar cu băutura în sine, ci și cu momentul și contextul în care aceasta este consumată. În datele analizate, cafeaua a primit scoruri mai mari atunci când era băută dimineața, primăvara, miercurea, neagră și dintr-o cană de ceramică.
Potrivit unui comunicat al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cercetarea a fost publicată în revista npj Science of Food, din portofoliul Nature, sub titlul „A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee”.
Studiul a fost realizat printr-o metodă de tip „citizen science”, în care participanții au răspuns la întrebări chiar în momentul în care își beau cafeaua. Peste 3.000 de consumatori, din peste 70 de naționalități, au contribuit la cercetare, completând chestionarul în timp real, în timpul consumului de cafea.
„Cafeaua este consumată peste tot în lume, dar noi am vrut să înțelegem obiceiul din spatele băuturii”, explică dr. Georgiana Juravle, citată în comunicatul UAIC. Cercetătorii au urmărit dacă experiența diferă în funcție de momentul zilei, locul în care este băută cafeaua, recipient, ingredientele adăugate sau compania în care se află consumatorul.
Cafeaua de dimineață, mai apreciată
Datele conturează ceea ce cercetătorii descriu drept o „rețetă” statistică a cafelei apreciate cel mai mult: dimineața, miercurea, primăvara, neagră, servită într-o cană de ceramică și fără capac.
În medie, cafeaua băută dimineața a primit scoruri mai mari decât cea consumată la prânz sau seara. Primăvara a fost asociată cu o apreciere mai ridicată decât toamna, iar miercurea a ieșit în evidență dintre zilele săptămânii analizate.
Rezultatele nu înseamnă că fiecare consumator va prefera automat cafeaua în aceste condiții, ci descriu asocierile statistice observate în grupul studiat.
Cana de ceramică, asociată cu o apreciere mai mare
Recipientul din care este băută cafeaua a influențat și el evaluările participanților. Cănile de ceramică au fost asociate cu o apreciere mai ridicată decât paharele de hârtie sau plastic.
Efectul a fost mai pronunțat dimineața și s-a redus pe parcursul zilei. Cercetătorii au observat și că folosirea unui capac a fost asociată, în majoritatea anotimpurilor, cu o apreciere mai redusă a cafelei.
Zahărul nu a crescut plăcerea raportată
Unul dintre rezultatele care i-au surprins pe autori privește zahărul. Adăugarea acestuia a fost asociată cu o probabilitate mai mică ca o cafea să primească scorul maxim de apreciere.
„Zahărul a fost cea mai mare surpriză. Ca psihologi, știm că dulcele este gustul de bază al plăcerii, dar în cazul cafelei ne-a surprins să constatăm că oamenii preferă cafeaua neagră”, afirmă Georgiana Juravle, potrivit comunicatului UAIC.
Autorii consideră că zahărul ar putea fi folosit uneori pentru a compensa gustul amar al unei cafele mai puțin plăcute, nu neapărat pentru a amplifica plăcerea unei cafele deja apreciate.
În cazul laptelui, efectul este diferit. Studiul arată că diferențele de apreciere dintre generații se reduc atunci când cafeaua conține lapte. Generația X, Millennials și Generația Z tind să aprecieze cafeaua mai mult decât Baby Boomers, însă această diferență nu mai apare în aceeași măsură atunci când este adăugat lapte.
Un posibil „punct optim” în jurul a cinci cafele pe zi
Cercetătorii au analizat și relația dintre numărul de cafele consumate zilnic și plăcerea raportată.
Rezultatele sugerează existența unui nivel la care aprecierea este maximă, în jurul a cinci cafele pe zi. Dincolo de acest prag, plăcerea raportată începe să scadă.
Această concluzie nu reprezintă o recomandare medicală privind consumul de cafea, ci descrie o asociere observată în răspunsurile participanților.
Prețul cafelei a fost, la rândul său, asociat cu nivelul de apreciere. Cafelele mai scumpe au avut o probabilitate mai mare de a primi scorul maxim, iar autorii discută posibilitatea ca așteptările consumatorului privind raportul dintre preț și calitate să influențeze experiența.
Experiența cafelei, măsurată în timp real
Cercetarea s-a bazat pe o metodologie de tip citizen science. Coduri QR care ofereau acces la chestionar au fost amplasate în locuri publice și cafenele din 11 țări, iar participanții au completat răspunsurile chiar în timp ce consumau cafeaua.
Metoda a permis cercetătorilor să surprindă experiența de moment, fără ca participanții să fie nevoiți să își amintească ulterior cum au perceput băutura.
„Sunt psiholog experimental și, de obicei, mă găsiți în laborator, dar în ultima vreme noi facem experimente în viața reală”, explică Georgiana Juravle. „Am vrut să avem acoperire globală și să caracterizăm cu adevărat cafeaua pe care o bei acum, în clipa asta.”
Echipa de cercetare a inclus autori afiliați unor universități și centre de cercetare din România, Columbia, Australia, Italia, Japonia, Turcia, Brazilia și Marea Britanie.
Din partea UAIC, alături de dr. Georgiana Juravle, cercetător științific gradul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, au contribuit dr. Delia Elena Diaconașu, cercetător științific gradul III la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, și asist. univ. dr. Ana-Maria Andrei, afiliată UAIC și Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Printre coautori se află și prof. dr. Charles Spence, de la University of Oxford, cunoscut pentru cercetările sale privind percepția multisenzorială și gastrofizica.
Studiul indică faptul că experiența unei cafele este asociată cu mai multe elemente decât compoziția băuturii: ora, ziua săptămânii, anotimpul, recipientul, ingredientele și prețul pot contribui la modul în care aceasta este evaluată.
Articolul „A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee” este publicat în regim Open Access în npj Science of Food, cu DOI 10.1038/s41538-026-00832-5. Chestionarul utilizat în cadrul proiectului este în continuare disponibil pentru cei care doresc să participe.
