Costel Alexe critică variantele discutate de PSD pentru reforma administrativă și susține modelul celor opt regiuni

de Echipa Editoriala

Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a criticat modul în care este discutată reorganizarea administrativ-teritorială a României și a calificat drept „mascaradă” varianta pornită de la actuala structură a curților de apel. Liderul liberal susține că România are nevoie de o reformă administrativă, dar consideră că aceasta ar trebui construită pe criterii demografice, economice și de acces la servicii publice, cu implicarea Guvernului, a administrațiilor locale și a specialiștilor.

Declarațiile au fost făcute luni, 16 noiembrie, într-o conferință de presă. Discuția intervine în contextul în care grupul de lucru al PSD coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea analizează reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv reducerea numărului actual de județe.

Benea a indicat structura celor 15 curți de apel ca posibil punct de plecare pentru analiză, precizând însă că acest lucru nu înseamnă automat că România ar urma să fie împărțită în 15 județe. Numărul și configurația eventualelor noi unități administrativ-teritoriale nu au fost stabilite.

Ce ar însemna pentru Iași modelul curților de apel

În actuala organizare judiciară, Curtea de Apel Iași are în circumscripție județele Iași și Vaslui. O transpunere strictă a acestui model în administrația teritorială ar plasa cele două județe în aceeași structură.

Costel Alexe a criticat folosirea acestei hărți ca reper pentru reorganizarea țării și a susținut că o asemenea reformă nu poate fi proiectată exclusiv în interiorul unui partid.

Președintele CJ Iași a afirmat că dezbaterea ar trebui coordonată instituțional, la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale, și să includă autoritățile locale, mediul academic și organizațiile reprezentative ale comunelor, orașelor și municipiilor.

Alexe a spus că, într-una dintre variantele vehiculate în spațiul public, ar apărea chiar el ca posibil conducător al unei structuri administrative rezultate din comasare. „Nu mă interesează”, a declarat acesta, susținând că miza trebuie să fie modul în care funcționează administrația și serviciile pentru cetățeni, nu cine ocupă funcțiile rezultate după reorganizare.

Comunele care nu își pot acoperi cheltuielile și localitățile care au crescut rapid

Președintele CJ Iași a susținut necesitatea unei reforme administrative prin diferențele tot mai mari dintre localități.

El a invocat date potrivit cărora capacitatea localităților mici de a-și acoperi cheltuielile de personal din venituri proprii a scăzut în ultimii ani. Pentru județul Iași, Alexe a indicat că 53 dintre cele 98 de administrații locale nu și-ar fi acoperit în 2025 nici cheltuielile salariale exclusiv din venituri proprii.

La polul opus se află comunele din jurul municipiului Iași care au cunoscut o dezvoltare demografică puternică.

Miroslava a fost unul dintre exemplele prezentate. Comuna avea 28.534 de locuitori la recensământul din 2021, în timp ce Costel Alexe estimează că populația care locuiește în prezent efectiv în zonă s-ar apropia de 50.000 de persoane.

În opinia sa, asemenea situații ar trebui analizate inclusiv din perspectiva schimbării statutului administrativ, unele comune putând deveni orașe sau, în anumite condiții, municipii.

Alexe a susținut că reorganizarea trebuie să țină cont de realitatea fiecărei comunități, de accesul locuitorilor la școli, servicii medicale și utilități și de legăturile dintre sate, nu exclusiv de numărul total al locuitorilor unei comune.

Alexe propune stimulente pentru comasările voluntare

O altă variantă susținută de președintele CJ Iași este comasarea voluntară a localităților, însoțită de stimulente financiare.

În această formulă, comunitățile care decid să se unească ar putea beneficia de investiții suplimentare de la bugetul de stat și de prioritate la accesarea unor programe europene viitoare.

În discuțiile privind reforma au fost vehiculate praguri de 1.500, 3.000 sau 5.000 de locuitori pentru comune. Alexe consideră însă că populația nu poate fi singurul criteriu.

El a dat exemplul comunelor Schitu Duca și Fântânele. Potrivit datelor prezentate de acesta, Schitu Duca are 3.619 locuitori răspândiți în opt sate, iar Fântânele are 1.986 de locuitori într-un singur sat. Alexe a susținut că ambele localități au primit câte 7,4 milioane de lei pentru lucrări de drumuri prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, deși nevoile teritoriale sunt diferite.

Modelul celor opt regiuni de dezvoltare

Costel Alexe susține ca punct de plecare pentru reforma administrativă cele opt regiuni de dezvoltare existente, utilizate deja în gestionarea și programarea fondurilor europene.

Președintele CJ Iași consideră că această structură oferă o bază mai apropiată de realitățile economice și de dezvoltare ale țării decât delimitarea sistemului judiciar.

Poziția sa nu exclude reorganizarea județelor sau a comunelor, ci contestă criteriile și mecanismul prin care ar urma să fie realizată. Alexe a cerut o analiză localitate cu localitate și o dezbatere care să includă date demografice, sustenabilitatea financiară, accesul la servicii și perspectivele de dezvoltare.

Deocamdată, discuția privind noua hartă administrativă a României se află la nivelul variantelor de lucru. Nu există o configurație finală a viitoarelor județe și nici o decizie potrivit căreia actualele 15 circumscripții ale curților de apel vor deveni 15 unități administrativ-teritoriale.

S-ar putea să te intereseze și