România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială construită în jurul celor opt regiuni de dezvoltare existente. Varianta a fost avansată luni, 16 noiembrie 2026, de Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și președintele Asociației Municipiilor din România. Aceasta consideră că o eventuală reformă ar trebui să urmărească reducerea birocrației și facilitarea accesului la fondurile europene.
Propunerea nu reprezintă însă o decizie a Guvernului și nici un proiect de reorganizare aprobat. Lia Olguța Vasilescu a precizat că este vorba despre o opinie personală, iar forma viitoarei organizări administrative nu a fost stabilită.
Cum ar putea arăta noua organizare administrativă
În prezent, România este împărțită administrativ în 41 de județe și municipiul București. În paralel, funcționează opt regiuni de dezvoltare, utilizate pentru elaborarea și implementarea politicilor regionale și pentru gestionarea unor programe de finanțare europeană.
Acestea sunt Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov.
Lia Olguța Vasilescu consideră că actuala structură a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR) ar putea constitui un punct de plecare pentru o eventuală reformă administrativă.
Principalul argument invocat este simplificarea procedurilor necesare proiectelor care se desfășoară pe teritoriul mai multor județe.
Primarul Craiovei a oferit exemplul unei investiții regionale în alimentarea cu apă, realizată în două județe. Potrivit declarațiilor sale, proiectul a avut nevoie de 13 ani pentru finalizare, dintre care șapte ani au fost ocupați de proceduri birocratice.
În opinia edilului, o organizare administrativă mai eficientă ar putea reduce asemenea întârzieri și ar permite implementarea mai rapidă a investițiilor finanțate din fonduri europene.
Ce ar însemna această variantă pentru Iași
Dacă reorganizarea ar utiliza delimitările actualelor regiuni de dezvoltare, județul Iași s-ar regăsi în Regiunea Nord-Est, alături de Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui.
Cele șase județe formează deja o regiune de dezvoltare, coordonarea programelor regionale fiind realizată prin structurile existente, inclusiv prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.
Într-un eventual nou sistem administrativ, această delimitare ar putea deveni punctul de plecare pentru organizarea unei structuri teritoriale cu atribuții administrative. O asemenea schimbare ar depinde însă de modelul legislativ ales și de competențele care ar urma să fie atribuite noilor structuri.
Nu există, în acest moment, o decizie privind desființarea județului Iași, transferarea atribuțiilor Consiliului Județean sau desemnarea municipiului Iași drept capitală a unei eventuale regiuni administrative.
De asemenea, nu au fost anunțate modificări concrete privind instituțiile prefectului, consiliile județene, serviciile publice deconcentrate sau actualele administrații locale.
Ce se întâmplă cu localitățile din zona metropolitană
O altă componentă discutată în contextul reformei administrative privește viitorul comunelor din apropierea marilor municipii.
Lia Olguța Vasilescu a explicat că primarii au opinii diferite în privința comasării localităților. Unii susțin includerea unor comune în municipiile învecinate, în timp ce alții preferă comasări limitate sau păstrarea actualelor delimitări teritoriale.
Pentru Iași, o asemenea discuție ar putea viza, în funcție de modelul adoptat, relația administrativă dintre municipiu și comunele din zona metropolitană, precum Miroslava, Valea Lupului, Rediu, Ciurea, Bârnova, Holboca sau Aroneanu.
Nu a fost prezentată însă nicio propunere oficială de comasare a acestor localități și niciun calendar pentru modificarea limitelor administrative.
De ce regionalizarea presupune schimbări legislative
Cele opt regiuni de dezvoltare există deja în baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Potrivit acesteia, regiunile nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.
Constituția României prevede, la articolul 3 alineatul (3), că teritoriul țării este organizat administrativ în comune, orașe și județe.
Prin urmare, o reformă care ar urmări înlocuirea județelor cu regiuni administrative ar necesita modificarea cadrului constituțional și legislativ. În schimb, alte variante de reorganizare sau de redistribuire a atribuțiilor ar trebui analizate în funcție de soluția concretă propusă.
Distincția este importantă deoarece existența celor opt regiuni de dezvoltare nu înseamnă că acestea pot prelua automat atribuțiile actualelor autorități județene.
Nicio decizie privind noua hartă administrativă
Lia Olguța Vasilescu a subliniat că nu există o hotărâre privind modelul de regionalizare și că discuțiile trebuie purtate inclusiv cu structurile asociative ale administrației publice locale.
Ea a precizat că varianta celor opt regiuni reprezintă exclusiv punctul său de vedere, nu o poziție oficială a Guvernului sau a partidului din care face parte.
În consecință, actuala organizare administrativ-teritorială rămâne neschimbată. Nu a fost prezentat un proiect legislativ care să stabilească noua hartă administrativă, atribuțiile viitoarelor regiuni sau un termen pentru implementarea reformei.