Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări privind noua Lege a integrității, în special asupra normelor care prevăd încetarea de drept a unor mandate și funcții pentru persoane cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese anterioare intrării în vigoare a actului normativ. Bucureștiul are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor transmise de Bruxelles.
În centrul analizei se află prevederea cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”. Legea nr. 180/2026 stabilește că persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii și pentru care nu s-a împlinit perioada de trei ani aferentă interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Comisia Europeană urmărește modul în care această regulă se raportează la principiile securității juridice, proporționalității și neretroactivității.
Ce vrea să afle Comisia Europeană
Clarificările solicitate Bucureștiului privesc șapte teme juridice, între care cadrul legislativ aplicabil anterior adoptării noilor reguli, justificarea încetării automate a mandatelor și existența unei analize individuale a circumstanțelor fiecărui caz.
Bruxelles-ul solicită explicații și cu privire la principiul „ne bis in idem”, care protejează împotriva sancționării de două ori pentru aceeași faptă, precum și asupra naturii juridice a măsurii aplicate.
O altă întrebare privește existența unor căi efective de atac pentru persoanele cărora le încetează mandatul sau funcția. Comisia vrea să afle, de asemenea, dacă reglementarea permite diferențierea între situațiile cu grade diferite de gravitate.
Demersul nu reprezintă, în acest moment, o constatare că România ar fi încălcat dreptul european. Este o etapă de evaluare și clarificare a modului în care noul mecanism va fi aplicat.
55 de persoane identificate de ANI în aplicarea noilor reguli
Agenția Națională de Integritate a anunțat, la intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, că a identificat 55 de persoane pentru care sunt aplicabile noile mecanisme privind respectarea interdicțiilor.
Este vorba despre 10 primari – un primar de municipiu, patru primari de orașe și cinci primari de comune –, 17 consilieri locali și județeni, nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale, 13 funcționari publici sau persoane cu funcții de conducere și alte șase persoane care ocupă funcții publice.
Comunicarea ANI privind cele 55 de cazuri are o sferă mai largă decât disputa punctuală privind „amendamentul Fritz”, Agenția făcând referire la mecanismele de interdicție aplicabile situațiilor definitive de incompatibilitate, conflict de interese sau avere nejustificată.
ANI a anunțat că va monitoriza dacă încetarea mandatelor și funcțiilor se produce efectiv în termenele stabilite și dacă instituțiile competente aplică noile prevederi.
Cazul Dominic Fritz
Denumirea de „amendamentul Fritz” este legată de situația primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz.
În 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Dominic Fritz împotriva hotărârii Curții de Apel Timișoara, fiind menținut raportul Agenției Naționale de Integritate privind existența unui conflict de interese administrativ.
Noua lege extinde efectele interdicției asupra mandatului deținut în prezent în cazurile în care constatarea definitivă este anterioară intrării actului normativ în vigoare, iar perioada de trei ani nu s-a încheiat.
Curtea Constituțională a analizat înainte de promulgare dispozițiile contestate și a constatat, cu majoritate de voturi, că acestea sunt constituționale. CCR a apreciat inclusiv că aplicarea în timp a măsurilor prin normele tranzitorii respectă principiul constituțional al neretroactivității.
Analiza Comisiei Europene privește însă un plan juridic distinct: compatibilitatea noilor prevederi cu dreptul Uniunii Europene și cu condițiile asumate de România prin PNRR.
Legea integrității este legată de un jalon PNRR de 770 de milioane de euro
Modificările legislative din domeniul integrității fac parte dintr-un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență cu un impact financiar de aproximativ 770 de milioane de euro.
Comisia Europeană precizase încă din 27 august că legea urma să fie analizată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României și că va verifica atât respectarea cerințelor mecanismului european de redresare, cât și compatibilitatea actului normativ cu dreptul Uniunii Europene.
Solicitarea de clarificări nu echivalează cu suspendarea sau pierderea finanțării. Concluziile vor depinde de răspunsurile autorităților române și de evaluarea ulterioară realizată la Bruxelles.
România trebuie să transmită explicațiile cerute în termen de două săptămâni. Comisia Europeană poate solicita ulterior informații suplimentare înainte de a stabili eventualele consecințe asupra evaluării jalonului și a cererii finale de plată din PNRR.
