Inteligența artificială generativă a devenit parte din rutina digitală a unei mari părți dintre copiii din România. 82% dintre participanții români cu vârste între 10 și 16 ani la studiul EU Kids Online 2026 au declarat că au folosit instrumente de inteligență artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Procentul nu înseamnă însă că 82% dintre copii își realizează temele cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentru activitățile școlare, datele sunt mai nuanțate: 45% au declarat că au folosit AI pentru a scrie eseuri, povești sau alte texte pentru școală, iar în cazul adolescenților de 15–16 ani ponderea celor care utilizează astfel de instrumente pentru lucrări școlare ajunge la 66%.
Studiul EU Kids Online 2026 a inclus 28.465 de copii cu vârste între 10 și 16 ani din 19 țări europene. Datele au fost colectate între aprilie 2025 și aprilie 2026 și se bazează pe răspunsurile oferite de copii, nu pe monitorizarea directă a activității lor online.
De ce se potrivește AI cu temele elevilor
Anca Velicu, cercetătoare la Institutul de Sociologie al Academiei Române și coordonatoarea echipei românești EU Kids Online, consideră că răspândirea rapidă a inteligenței artificiale generative în activitatea școlară trebuie analizată și prin prisma tipului de sarcini pe care elevii le primesc.
„GenAI se potrivește mănușă cu genul de sarcini pe care le au de îndeplinit elevii români ca teme pentru acasă”, a declarat Anca Velicu pentru Edupedu.ro.
Cercetătoarea explică această situație prin faptul că o parte dintre sarcinile școlare continuă să pună accent pe reproducerea și prezentarea informației. Tocmai acestea sunt activități pe care sistemele de inteligență artificială generativă le pot realiza rapid, de la sintetizarea informațiilor până la redactarea unor texte.
În această ecuație intră și modul în care școlile și profesorii stabilesc regulile de utilizare a noilor tehnologii. Potrivit cercetătoarei, lipsa unor reguli clare, nivelul diferit al competențelor digitale și acceptarea tacită a utilizării AI pentru anumite sarcini pot favoriza recurgerea la astfel de instrumente.
AI nu este automat echivalentă cu frauda școlară
Datele disponibile nu permit însă concluzia că elevii care folosesc inteligența artificială deleagă integral realizarea temelor către ChatGPT, Gemini sau alte aplicații.
Cercetătorii nu pot stabili, pe baza actualelor răspunsuri, dacă elevii folosesc AI pentru explicații și sprijin în procesul de învățare, pentru redactarea unor părți ale unei lucrări sau pentru generarea completă a rezultatului final.
Anca Velicu atrage atenția și că practica reducerii efortului necesar pentru realizarea unei teme nu a apărut odată cu inteligența artificială. Înaintea instrumentelor GenAI, copierea informațiilor de pe internet sau preluarea unor texte din alte surse ridicau probleme similare privind înțelegerea scopului unei sarcini și evaluarea reală a procesului de învățare.
Din această perspectivă, cercetătoarea susține că inteligența artificială scoate mai clar la suprafață probleme care existau deja în sistemul educațional, în loc să fie considerată singura cauză a acestora.
Reguli pentru utilizarea AI, nu o interdicție generală
Soluția indicată de cercetătoare nu este eliminarea inteligenței artificiale din educație. Accentul ar trebui pus pe stabilirea unor reguli prin care instrumentele AI să poată fi folosite fără ca elevul să renunțe la efortul cognitiv necesar învățării.
Această abordare presupune și adaptarea modului în care sunt concepute temele și evaluările, astfel încât rezultatul final să nu fie singurul element urmărit, iar profesorul să poată verifica procesul de gândire și nivelul real de înțelegere al elevului.
Datele comparative ale EU Kids Online arată că inteligența artificială generativă este deja utilizată pe scară largă de copiii europeni pentru activități educaționale și practice. Cercetarea subliniază însă și necesitatea dezvoltării competențelor necesare pentru evaluarea informației și folosirea responsabilă a acestor tehnologii.
Pentru România, echipa EU Kids Online formată din Anca Velicu, Bianca Balea, Gyongyver Tokes și Monica Barbovschi pregătește raportul național „Copiii din România pe internet în era inteligenței artificiale generative. Acces, utilizări, riscuri și oportunități”. Acesta ar urma să ofere date suplimentare despre modul concret în care copiii români folosesc aceste instrumente.
