Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, 31 august 2026, la recepția noului Centru Chirurgical Cardiovascular din Târgu Mureș, că bugetul PNRR destinat Sănătății a fost redus de la peste două miliarde de euro la puțin peste un miliard de euro. Potrivit acestuia, numărul investițiilor spitalicești păstrate pe această finanțare a scăzut de la 19, după modificarea planului în 2023, la opt.
Bolojan a susținut că sumele eliminate din componenta de Sănătate nu au fost pierdute la nivelul întregului PNRR, ci au fost transferate către domenii în care puteau fi utilizate în termen. Proiectele spitalicești scoase din plan au fost mutate, potrivit premierului, către fonduri europene de coeziune sau către bugetul național.
Premierul a descris întârzierile drept „ani pe care i-am pierdut practic” și a cerut simplificarea procedurilor de achiziție și autorizare, pregătirea unor echipe profesioniste de management al proiectelor și colaborarea cu autoritățile locale. Declarațiile sale au fost consemnate de AGERPRES.
De la minimum 25 de unități la opt investiții păstrate în PNRR
Apelul lansat de Ministerul Sănătății în 2022 pentru infrastructură spitalicească nouă și echipamente medicale avea un buget de 1,724 miliarde de euro fără TVA și prevedea finanțarea parțială a construirii a minimum 25 de spitale sau unități sanitare. Această sumă privea investițiile în infrastructură și echipamente, în timp ce valoarea de peste două miliarde de euro menționată de Bolojan se referă la bugetul mai larg al Sănătății din PNRR. Numărul de 19 proiecte invocat de premier reprezintă portofoliul rezultat după modificarea planului în 2023.
Cele opt investiții urmărite de Ministerul Sănătății în ultima etapă a PNRR au fost: corpul nou al Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, investiția Zerlendi a Institutului „Marius Nasta”, centrul de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, pavilioanele militare din Craiova și Sibiu, proiectul Spitalului „Agrippa Ionescu” din Balotești, Centrul Chirurgical Cardiovascular din Târgu Mureș și corpul Mama și Copilul al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.
Afirmația privind „finalizarea” celor opt investiții necesită însă o distincție între închiderea finanțării PNRR, recepția lucrărilor și intrarea efectivă în activitate. La 14 iulie, Ministerul Sănătății anunța că șapte dintre cele opt proiecte ajunseseră la stadii fizice cuprinse între 91% și 100%. Corpul Mama și Copilul din Constanța era la 69%, iar continuarea lucrărilor urma să fie finanțată prin Programul Sănătate după 31 august.
Centrul din Târgu Mureș a costat peste 150 de milioane de euro
Investiția din Târgu Mureș, recepționată în ultima zi a perioadei de implementare, a depășit 150 de milioane de euro și a fost finanțată prin PNRR. Potrivit Ministerului Sănătății, clădirea are aproape 19.400 de metri pătrați și 219 paturi, dintre care 214 pentru spitalizare continuă și cinci pentru spitalizare de zi.
Centrul dispune de patru săli de operație, inclusiv una hibridă, unitate ATI, structuri de cardiologie și chirurgie cardiovasculară, cardiologie pediatrică, laboratoare, servicii de imagistică, sterilizare și farmacie. Ministerul a anunțat recepția clădirii, fără să precizeze data la care noua infrastructură va primi primii pacienți.
Spitalul Regional de Urgență Iași are o finanțare separată
Spitalul Regional de Urgență Iași nu face parte din grupul celor opt investiții spitalicești rămase în PNRR. Proiectul ieșean are o schemă separată de finanțare, care include un împrumut de 250 de milioane de euro semnat cu Banca Europeană de Investiții. BEI estimează costul total al proiectului la aproximativ 421 de milioane de euro.
După încheierea perioadei de implementare a PNRR, autoritățile trebuie să finalizeze recepțiile, dotările și operaționalizarea investițiilor păstrate în program. Proiectul Mama și Copilul din Constanța urmează să continue prin Programul Sănătate, iar unitățile recepționate trebuie să parcurgă etapele necesare pentru a putea trata efectiv pacienți.
