Banii pierduți din PNRR depășesc deja sute de milioane de euro, iar alte fonduri importante sunt în pericol înaintea termenului de 31 august 2026. Potrivit unei analize publicate de Ora de Iași, România a pierdut definitiv 458,7 milioane de euro din Cererea de Plată nr. 3 și 10,77 milioane de euro din componenta de împrumut, în timp ce ratarea reformei salarizării bugetarilor poate adăuga o penalizare estimată la peste 770 de milioane de euro.
Situația trebuie separată de reducerea generală a dimensiunii Planului Național de Redresare și Reziliență. România a pornit în 2021 cu o alocare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, însă după renegocieri, eliminarea unor proiecte și renunțarea la o parte dintre împrumuturi, valoarea planului a ajuns la puțin peste 20 de miliarde de euro.
Diferența dintre cele două valori nu poate fi considerată integral o pierdere provocată de jaloane ratate. În schimb, penalizările aplicate pentru reforme sau ținte neîndeplinite reprezintă bani care nu mai ajung în România.
Legea salarizării poate costa România 770 de milioane de euro
Cel mai recent risc financiar este legat de noua lege a salarizării bugetarilor, unul dintre jaloanele asumate prin PNRR.
Potrivit analizei Ora de Iași, neadoptarea actului normativ poate genera o penalizare estimată la peste 770 de milioane de euro. Reforma era prevăzută încă din 2022, însă proiectul legislativ nu a ajuns la vot în Parlament în termenul necesar.
Dosarul a trecut succesiv prin mandatele miniștrilor Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole. Un prim proiect a fost transmis partenerilor sociali abia în aprilie 2026.
După schimbarea conducerii ministerului, responsabilitatea a revenit lui Dragoș Pîslaru. PSD a anunțat însă că nu susține varianta guvernamentală, invocând posibile efecte asupra veniturilor cadrelor didactice, medicilor și militarilor și susținând elaborarea unei alte variante împreună cu sindicatele.
La 24 august, liderul PSD Sorin Grindeanu anticipa deja pierderea componentei din PNRR legate de acest jalon.
Cererea de Plată 3 a produs primele pierderi majore
Problemele financiare concrete au apărut odată cu Cererea de Plată nr. 3, în valoare de aproximativ 2,8 miliarde de euro.
Comisia Europeană a constatat că mai multe jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător. România a recuperat ulterior aproximativ 350,7 milioane de euro din sumele suspendate inițial, dar alte 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv, potrivit deciziei finale a Comisiei prezentate în analiza Ora de Iași.
Printre reformele penalizate se află:
- pensiile speciale, jalonul 215 – impact financiar indicat de 65 de milioane de euro;
- guvernanța companiilor energetice de stat, jalonul 121 – penalizare inițială de 180 de milioane de euro, din care România a recuperat ulterior 48 de milioane;
- guvernanța companiilor din Transporturi, jalonul 79 – penalizare de 15,4 milioane de euro, cu o recuperare ulterioară de 4,5 milioane.
În cazul companiilor de stat, observațiile Bruxelles-ului au vizat inclusiv procedurile de numire, criteriile utilizate și respectarea principiilor competitive în selectarea conducerilor unor societăți publice.
Separat, România a pierdut 10,77 milioane de euro din componenta de împrumut pentru ratarea unei ținte privind hidrogenul verde.
Cererea de Plată 5 pune în joc aproape două miliarde de euro
Presiunea se mută acum asupra Cererii de Plată nr. 5, depusă pe 14 august 2026 și evaluată la aproximativ 2,84 miliarde de euro.
Potrivit analizei Ora de Iași, jaloanele care mai trebuie clarificate până la 31 august pot pune în pericol fonduri estimate la aproape două miliarde de euro.
Trei dosare sunt urmărite în mod special: legea salarizării, calendarul de închidere a unor capacități energetice pe cărbune și modificările legislației privind Agenția Națională de Integritate.
În domeniul energetic, România trebuie să respecte ținta privind retragerea din funcțiune a unei capacități de 710 MW până la 31 august 2026.
În cazul legislației ANI, procedura a fost complicată de necesitatea corelării obligațiilor asumate prin PNRR cu deciziile Curții Constituționale referitoare la protecția datelor personale.
Ultima cerere de plată va depinde de 151 de jaloane
Miza financiară rămâne ridicată și după evaluarea actuală.
Cererea de Plată nr. 6, ultima prevăzută în plan, are o valoare de aproximativ 8,8 miliarde de euro și ar urma să fie depusă în ultimul trimestru al anului 2026.
Pentru această tranșă, România trebuie să îndeplinească 151 de jaloane și ținte, potrivit datelor prezentate în analiza Ora de Iași.
Bilanțul actual arată diferența dintre restructurarea PNRR prin negociere și pierderea banilor ca efect al unor reforme nefinalizate. Prima poate reduce dimensiunea planului fără ca întreaga diferență să reprezinte o penalizare. A doua înseamnă fonduri europene care nu mai pot fi recuperate după încheierea procedurilor de evaluare.
Pentru România, ultimele luni de implementare vor decide cât din finanțarea rămasă poate fi efectiv atrasă și cât va fi pierdut din cauza întârzierilor acumulate în îndeplinirea jaloanelor.
