Proiectul care introduce obligativitatea uniformelor în învățământul preuniversitar a fost adoptat de Senat și trimis Camerei Deputaților, care va avea votul decizional. Inițiativa a generat opoziția Consiliului Național al Elevilor, iar luni, 28 septembrie, elevii au fost îndemnați să vină la școală îmbrăcați în negru. La Iași, reprezentanții elevilor susțin că uniforma nu reprezintă o soluție pentru combaterea bullying-ului.
Propunerea legislativă L443/2026 modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și stabilește obligația elevilor de a se prezenta la școală în uniforma adoptată de unitatea de învățământ.
Senatul a aprobat proiectul pe 21 septembrie, cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri. Forma adoptată nu înseamnă însă că toți elevii din România ar urma să poarte același model de uniformă.
Modelul și elementele componente ar urma să fie stabilite de consiliul de administrație al fiecărei școli, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Proiectul prevede și posibilitatea acordării gratuite a uniformelor sau a subvenționării achiziției acestora, inclusiv din fonduri ale autorităților locale ori din fonduri externe nerambursabile.
Amenzile de până la 5.000 de lei nu se regăsesc în forma adoptată de Senat
În timpul dezbaterilor parlamentare au apărut amendamente care prevedeau sancțiuni financiare pentru nerespectarea obligației, inclusiv amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru părinți. Aceste prevederi au generat reacții critice din partea organizațiilor de părinți și a reprezentanților elevilor.
Amenzile nu se mai regăsesc însă în forma adoptată de Senat. Senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului, a precizat după vot că legea nu introduce sancțiuni financiare și nici posibilitatea de a interzice accesul unui elev la cursuri pentru nepurtarea uniformei. Eventualele sancțiuni disciplinare ar urma să fie reglementate prin regulamentele unităților de învățământ.
Elevii au venit în negru la școală
Consiliul Național al Elevilor s-a opus proiectului și a organizat luni, 28 septembrie, un protest simbolic la nivel național. Elevii care au dorit să participe au fost îndemnați să vină la cursuri îmbrăcați în negru, fără întreruperea programului școlar.
La Iași, Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, a criticat atât proiectul, cât și modul în care acesta a fost dezbătut, susținând că reprezentanții elevilor nu au fost consultați.
„Introducerea uniformei nu ar facilita cu siguranță eliminarea bullying-ului din școli”, a declarat Alexandru Manole.
Reprezentantul elevilor ieșeni susține că organizațiile de elevi primesc sesizări privind cazuri de bullying și violență inclusiv din școli în care uniforma este deja purtată. În opinia acestora, diferențele dintre elevi pot continua să fie vizibile prin telefoane, încălțăminte, accesorii sau alte bunuri.
Ce argumente au inițiatorii proiectului
Inițiatorii susțin că introducerea uniformei ar putea diminua diferențele socio-economice vizibile prin vestimentație și ar putea contribui la reducerea presiunii sociale dintre elevi.
Daniel Zamfir a admis că uniforma nu poate rezolva singură problema bullying-ului, dar susține că aceasta poate contribui la dezvoltarea sentimentului de apartenență la comunitatea școlară și la reducerea diferențelor vestimentare determinate de situația materială a familiilor.
Ministerul Educației și organizațiile de părinți au rezerve
Ministerul Educației și Cercetării nu consideră uniforma obligatorie o prioritate în acest moment. Ministrul Mihai Dimian a arătat că nu există suficiente dovezi care să demonstreze că uniforma reduce bullying-ul și a susținut că resursele necesare unei asemenea măsuri ar putea fi orientate către alte intervenții din educație.
Federația Națională a Părinților – Edupart nu respinge în principiu existența uniformelor, dar susține că decizia trebuie să țină cont de comunitatea școlară, de costurile suportate de familii și de garantarea accesului elevilor la cursuri. Organizația s-a opus sancțiunilor financiare propuse în etapa dezbaterilor.
Proiectul nu este încă lege. După votul Senatului, propunerea a fost transmisă Camerei Deputaților, care este for decizional și poate adopta, modifica sau respinge forma venită de la Senat.
