România se confruntă cu una dintre cele mai serioase situații privind calitatea aerului din Uniunea Europeană, potrivit datelor recente publicate de Agenția Europeană pentru Mediu și de Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene. În anul 2023, peste 14.000 de români au murit din cauza expunerii pe termen lung la poluarea cu particule fine, ceea ce plasează România pe locul cinci la nivel european în clasamentul deceselor atribuite poluării aerului.
Concret, România a înregistrat 14.065 de decese asociate particulelor fine PM2.5, considerate printre cei mai periculoși poluanți atmosferici. Aceste particule pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge, favorizând apariția bolilor cardiovasculare, a cancerului pulmonar, a diabetului și a afecțiunilor respiratorii cronice.
Marile centre urbane sunt cele mai expuse. Orașe precum Iași, București și Cluj-Napoca înregistrează constant niveluri ridicate de poluare, generate în principal de traficul rutier intens, emisiile industriale și utilizarea necontrolată a sistemelor de încălzire rezidențială. În cazul Iașului, valorile ridicate ale concentrațiilor de PM2.5 au fost semnalate în mod repetat, municipiul fiind frecvent menționat în rapoartele de mediu drept unul dintre cele mai poluate orașe din țară.
Comparativ cu alte state europene, poziția României este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se situează între țări precum Germania și Franța, care au populații aproape triple. La nivelul Uniunii Europene, Italia conduce clasamentul negativ, cu peste 43.000 de decese atribuite poluării aerului, urmată de Polonia și Germania.
În acest context, Uniunea Europeană a revizuit recent Planul de Acțiune pentru Poluare Zero, adoptat inițial în 2021 ca parte a Pactul Ecologic European. Obiectivul principal este reducerea cu cel puțin 55% a deceselor premature cauzate de poluarea aerului până în anul 2030, prin măsuri care vizează transportul, industria, gestionarea deșeurilor și utilizarea surselor de energie mai puțin poluante.
Pentru România, aplicarea acestui plan presupune întărirea controalelor asupra surselor majore de poluare, investiții în infrastructură verde și politici locale mai ferme în marile orașe. Reducerea traficului, modernizarea transportului public și promovarea soluțiilor de încălzire nepoluante sunt considerate esențiale pentru îmbunătățirea calității aerului.
Datele europene arată că problema poluării aerului nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune de mediu, ci ca una de sănătate publică. În acest context, orașe precum Iașul se află în fața unei provocări majore: adoptarea unor măsuri eficiente care să reducă nivelul poluării și să protejeze sănătatea locuitorilor pe termen lung.
