Expoziția Mihail Kogălniceanu de la Iași va fi deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Palatului Culturii, în perioada 3 iunie – 6 septembrie 2026. Evenimentul marchează 135 de ani de la moartea fostului prim-ministru al României și aduce în fața publicului documente care arată cum a fost construită, în timp, memoria publică a uneia dintre figurile centrale ale secolului al XIX-lea românesc.
Micro-expoziția, intitulată „Posteritatea lui Mihail Kogălniceanu – 135 de ani în eternitate”, este organizată de Muzeul de Istorie a Moldovei și pune accent pe un document original din perioada interbelică: „Apel către români”, emis în 1935 de Fundația Culturală „Mihail Kogălniceanu” din București.
Expoziție Mihail Kogălniceanu Iași, la Palatul Culturii
Documentul expus la Iași arată felul în care, în perioada interbelică, memoria marilor oameni politici era susținută prin inițiative civice, nu doar prin decizii ale statului. „Apel către români” avea ca scop mobilizarea publicului pentru strângerea de fonduri necesare ridicării unui monument dedicat lui Mihail Kogălniceanu.
Fundația Culturală „Mihail Kogălniceanu” a fost înființată la propunerea istoricului Nicolae Iorga și a funcționat sub administrarea lui Mihail I. Kogălniceanu, nepotul omului de stat. Această formulă arată legătura dintre elitele academice, familie și societatea civilă în efortul de conservare a memoriei istorice.
În logica anilor ’30, subscripția publică era mai mult decât o metodă de finanțare. Era un mecanism prin care cetățenii erau chemați să participe direct la proiecte culturale considerate importante pentru identitatea națională.
Ce arată documentul „Apel către români”
Potrivit informațiilor prezentate de Muzeul de Istorie a Moldovei, documentul din 1935 urmărea trei direcții principale:
- strângerea de fonduri prin contribuții publice voluntare pentru ridicarea unui monument de for public;
- legarea apelului de reformele promovate de Kogălniceanu, prezentate drept argument pentru recunoștință publică;
- susținerea proiectelor culturale prin subscripție, în afara finanțării directe de la bugetul de stat.
Această dimensiune este relevantă și astăzi, pentru că arată cum se construia memoria publică înainte ca instituțiile culturale moderne să aibă mecanisme stabile de finanțare. Monumentele, arhivele, comemorările și expozițiile erau, adesea, rezultatul colaborării dintre instituții, personalități academice și contribuții individuale.
Reformele care au făcut din Kogălniceanu o figură centrală
Mihail Kogălniceanu a fost prim-ministru al României între 1863 și 1865, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Numele său este legat de reforme decisive pentru organizarea statului român modern.
Printre reperele invocate în expoziție se află:
- Secularizarea averilor mănăstirești din 1863, prin care aproximativ 25% din suprafața agricolă și forestieră a țării a trecut din proprietatea mănăstirilor închinate în proprietatea statului;
- Legea rurală din 1864, care a dus la împroprietărirea a 463.554 de familii de țărani și la eliminarea obligațiilor feudale, precum claca și dijma;
- organizarea învățământului modern, inclusiv contribuția la fondarea primei universități din țară, inaugurată la Iași în 1860.
Aceste reforme explică de ce, la aproape șapte decenii după mandatul său, numele lui Kogălniceanu continua să fie invocat în campanii publice și proiecte comemorative. Pentru generația interbelică, el reprezenta o sursă de legitimitate istorică pentru ideea de stat modern, proprietate publică, educație și reformă administrativă.
De ce contează expoziția pentru Iași
Pentru Iași, expoziția are o încărcătură locală evidentă. Orașul a fost unul dintre centrele majore ale modernizării politice și culturale românești, iar legătura lui Kogălniceanu cu Iașul rămâne una dintre temele importante ale memoriei istorice locale.
Palatul Culturii, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, funcționează aici ca spațiu de recuperare documentară. Expoziția nu se limitează la prezentarea unei biografii, ci pune în discuție felul în care societatea românească a ales să păstreze vie memoria unui reformator.
Andrei Apreotesei, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, a explicat că demersul urmărește readucerea în atenția publicului a eforturilor generațiilor care au înțeles importanța păstrării și valorificării moștenirii culturale și politice a lui Mihail Kogălniceanu. Evenimentul este realizat împreună cu dr. Coralia Costaș, șeful Secției Mediere culturală.
O lecție despre memorie publică și responsabilitate civică
Expoziția de la Palatul Culturii oferă publicului o intrare într-o temă mai largă: cum își asumă o societate trecutul și cum decide ce personalități trebuie păstrate în memoria colectivă.
Documentul din 1935 arată că memoria lui Mihail Kogălniceanu a fost întreținută prin inițiative concrete, prin apeluri publice și prin efort financiar colectiv. Într-o perioadă în care patrimoniul cultural depinde frecvent de bugete publice limitate, revenirea asupra acestor mecanisme istorice poate avea și o utilitate contemporană.
Pentru vizitatori, expoziția este o ocazie de a vedea nu doar un document interbelic, ci și modul în care se construiește posteritatea unei personalități politice. Pentru Iași, este încă o confirmare a rolului său în istoria modernă a României.
