Citadin Iași se află în centrul uneia dintre cele mai serioase discuții despre administrarea companiilor publice locale, după ce un raport al Camerei de Conturi Iași a indicat nereguli privind bonusurile conducerii, indicatorii de performanță, relația contractuală cu Primăria Iași și modul în care au fost justificate costurile cu manopera. Informațiile au fost publicate de Ziarul de Iași și 7Est, pe baza constatărilor auditorilor Curții de Conturi.
Cazul depășește nivelul unei simple dispute contabile. El pune în discuție felul în care o companie municipală, alimentată aproape integral din contracte publice, își stabilește performanța, își remunerează conducerea și justifică banii încasați de la administrația locală.
Potrivit 7Est, Citadin SA a raportat în 2023 venituri totale de aproape 77,5 milioane de lei, dintre care peste 99% ar fi provenit din lucrări și servicii executate pentru Municipiul Iași. Această dependență aproape totală de bugetul local face ca problema controlului public să devină esențială: dacă principalul client este Primăria, iar acționarul este tot Municipiul Iași, atunci mecanismele de verificare trebuie să fie mai riguroase, nu mai relaxate.
Cum a ajuns performanța să fie răsplătită
Una dintre cele mai importante constatări privește indicatorii de performanță pe baza cărora conducerea Citadin a încasat componente variabile ale remunerației. Potrivit Ziarul de Iași, auditorii au arătat că indicatorii au fost modificați la finalul anului 2022 și începutul anului 2023, iar modificările ar fi permis acordarea unor prime maxime către directorii și membrii Consiliului de Administrație. În urma calculului folosit, administratorii executivi ar fi încasat 12 indemnizații lunare în loc de 6, iar administratorii neexecutivi 8 indemnizații lunare în loc de 4. Camera de Conturi Iași a cerut recalcularea indicatorilor și recuperarea sumelor considerate acordate neconform.
Aici apare problema de fond. Într-o companie publică, componenta variabilă trebuie să recompenseze performanța reală, măsurabilă și verificabilă. Dacă țintele sunt coborâte după ce rezultatele devin previzibile, sistemul de bonusare își pierde sensul. Remunerația variabilă devine o formalitate administrativă, nu un instrument de management.
7Est notează, de asemenea, că raportul Curții de Conturi ar fi indicat modificarea indicatorilor după încheierea anului, coborârea artificială a țintelor, calcularea eronată a gradului de realizare și evaluarea unor performanțe la 200%, deși plafonul legal ar fi trebuit să fie 100%.
Aceste elemente cer explicații publice clare. Nu doar de la conducerea societății, ci și de la reprezentanții acționarului, pentru că indicatorii de performanță ai unei companii municipale nu sunt o chestiune internă izolată. Ei influențează direct modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Citadin Iași și diferența de aproape 4 milioane de lei la manoperă
Cea mai sensibilă parte a raportului privește diferența dintre manopera facturată către Primăria Iași și salariile efectiv plătite muncitorilor direct productivi.
Potrivit Ziarul de Iași, între lunile mai și octombrie 2023, Citadin a emis facturi de manoperă de aproximativ 8,5 milioane de lei către municipalitate, în timp ce salariile reale ale muncitorilor de la secțiile de străzi, marcaje și construcții însumau aproximativ 4,6 milioane de lei. Diferența, de circa 3,8 milioane de lei, ar fi reprezentat peste 138.000 de ore de muncă fără fișe de pontaj sau justificări clare în teren. Auditorii au arătat că aceste înregistrări ar fi influențat profitul raportat și ar fi stat la baza acordării bonusurilor.
7Est prezintă cifre similare: pentru perioada mai-octombrie 2023, Citadin ar fi facturat manoperă de 8,49 milioane lei, în timp ce salariile muncitorilor direct productivi ar fi fost de 4,63 milioane lei. Diferența indicată este de 3,85 milioane lei. În plus, ar fi fost facturate 245.480 de ore de manoperă, în timp ce în pontaje apăreau doar 107.346 de ore efectiv lucrate.
Aceste cifre sunt importante pentru că ating relația de bază dintre companie și beneficiar. Dacă o societate facturează manoperă, trebuie să poată demonstra legătura dintre lucrarea executată, orele prestate, personalul implicat și documentele justificative. În lipsa acestei trasabilități, contractul public devine vulnerabil la costuri greu de verificat.
Raportul citat de 7Est merge mai departe și arată că, potrivit auditorilor, numărul de muncitori necesari pentru realizarea manoperei facturate ar fi trebuit să fie cu peste 600 mai mare decât personalul existent în statele de plată. Concluzia prezentată în material este severă: „manopera facturată nu are corespondent în cheltuielile de personal ale unității”.
Profitul raportat și bonusurile conducerii
Legătura dintre manoperă, profit și bonusuri este cheia întregului caz. Dacă profitul a fost influențat de costuri sau venituri înregistrate discutabil, atunci și indicatorii de performanță calculați pe baza acestor date devin vulnerabili.
7Est menționează că auditorii au estimat o influență asupra profitului de peste 4 milioane de lei doar în cazul manoperei nejustificate. În același segment, raportul indică faptul că diferențele de manoperă și practicile contabile ar fi afectat indicatorii financiari și ar fi majorat artificial profitul inclus în prețurile facturate.
Această secvență ridică o întrebare administrativă simplă: cine verifică, înainte de acordarea bonusurilor, dacă performanța invocată este susținută de date contabile solide? În companiile publice, Consiliul de Administrație, conducerea executivă, AGA și autoritatea publică tutelară au roluri distincte, dar complementare. Când indicatorii sunt recalculați abia după intervenția Curții de Conturi, controlul intern pare să fi funcționat târziu.
Datorii fiscale și probleme de salarizare
Raportul Curții de Conturi nu se limitează la bonusuri. Ziarul de Iași arată că, la finalul anului 2023, Citadin avea datorii acumulate din taxele salariale neplătite la scadență de aproape 1,8 milioane de lei. Din cauza întârzierilor, societatea a plătit dobânzi și penalități de peste 40.000 de lei, sumă catalogată de inspectori drept prejudiciu direct adus societății.
Tot în zona de resurse umane, auditorii au constatat că, din 48 de persoane nou angajate în 2023, pentru 24 de salariați nu ar fi fost respectată grila aprobată prin Contractul Colectiv de Muncă. Unora le-au fost oferite salarii peste limitele maxime permise încă din perioada de probă.
Aceste constatări indică o problemă de disciplină internă. O companie municipală nu operează în același regim de libertate ca o firmă privată obișnuită. Are contracte publice, gestionează servicii de interes local și trebuie să respecte reguli stricte privind salarizarea, evidența muncii, fiscalitatea și raportarea financiară.
Răspunsul conducerii: expertiză externă și posibile recalculări
Directorul general al Citadin, Marius Ionescu, a transmis Ziarului de Iași că societatea a contractat servicii de expertiză extrajudiciară și că, până la finalizarea acesteia, nu pot fi comunicate concluzii definitive privind responsabilități individuale, cuantumul sumelor ce ar putea fi recuperate sau măsurile juridice viitoare.
El a mai precizat că, după inventarierea și analiza operațiunilor identificate în audit, inclusiv evaluarea impactului financiar și efectuarea corecțiilor contabile necesare, vor fi recalculați indicatorii financiari pentru anul 2023 și, dacă va fi cazul, indicatorii-cheie de performanță.
Această poziție poate fi înțeleasă procedural: o societate are dreptul să clarifice tehnic datele, să comande expertize și să stabilească răspunderi pe bază de documente. Totuși, întrebarea publică rămâne: de ce aceste verificări nu au fost făcute înainte de acordarea bonusurilor?
Unde intră Primăria Iași în această ecuație
Citadin este o societate aflată în proprietatea Municipiului Iași și lucrează în principal pentru administrația locală. De aceea, responsabilitatea nu poate fi limitată la nivelul conducerii executive. Într-o structură de guvernanță corectă, autoritatea publică trebuie să urmărească modul în care sunt construite contractele, cum se verifică lucrările, cum se aprobă indicatorii și cum sunt evaluate performanțele.
Problema semnalată de Curtea de Conturi arată o slăbiciune de sistem: contracte cu circuit lent, facturi înregistrate cu întârziere, diferențe mari între manoperă și salarii, indicatori modificați și bonusuri acordate pe baza unor rezultate contestate.
7Est notează că durata medie de încasare a facturilor ar fi ajuns la 132 de zile, cu 72 de zile peste termenul contractual de 60 de zile, după ce mai multe facturi emise în august și septembrie 2023 ar fi fost înregistrate la beneficiar abia în lunile următoare.
Acest detaliu arată că relația Citadin-Primăria Iași trebuie analizată și din perspectiva fluxului financiar. Dacă plata întârzie, compania poate ajunge în dificultate de lichiditate. Dacă, în paralel, indicatorii financiari sunt folosiți pentru bonusuri, se creează un teren administrativ confuz: performanța poate fi influențată de facturare, contabilizare, întârzieri și decizii ale aceluiași ecosistem public.
Ce ar trebui clarificat public
Pentru ca acest caz să nu rămână doar un episod de presă, sunt necesare câteva clarificări concrete:
- care sunt sumele exacte ce trebuie recuperate, dacă recalcularea indicatorilor confirmă concluziile auditorilor;
- cine a aprobat modificarea indicatorilor de performanță și în ce moment;
- ce documente justifică diferența dintre manopera facturată și orele pontate;
- ce măsuri a dispus Consiliul de Administrație după raportul Curții de Conturi;
- ce verificări a făcut Primăria Iași, ca acționar și beneficiar al lucrărilor;
- dacă bonusurile acordate conducerii vor fi recuperate integral sau parțial.
Fără aceste răspunsuri, cazul Citadin rămâne o problemă de încredere publică. Iar încrederea nu se repară prin expertize ținute în sertar, ci prin documente, termene, responsabilități și decizii transparente.
Miza reală: cum sunt administrate companiile publice locale
Citadin Iași este un exemplu relevant pentru discuția mai largă despre companiile deținute de administrațiile locale. Aceste societăți funcționează la intersecția dintre piață și autoritate publică. Au conduceri remunerate după reguli de performanță, dar depind masiv de contracte publice. Au autonomie managerială, dar operează cu bani proveniți, direct sau indirect, din bugetul comunității.
Când indicatorii sunt construiți greșit sau modificați convenabil, performanța devine greu de separat de contabilitate. Când manopera facturată nu poate fi pusă în legătură clară cu orele lucrate, contractul public își pierde robustețea. Când taxele salariale sunt plătite cu întârziere, iar penalitățile sunt suportate de societate, costul final se întoarce tot în zona publică.
Raportul Curții de Conturi privind Citadin trebuie citit ca un test pentru administrația locală. Testul privește capacitatea de a corecta rapid, de a recupera prejudicii dacă ele se confirmă și de a schimba procedurile care au permis apariția acestor probleme.
Până atunci, cazul rămâne unul dintre cele mai importante episoade recente despre guvernanța companiilor municipale din Iași. Iar întrebarea de fond este dacă banii publici sunt controlați cu aceeași rigoare cu care sunt cheltuiți.
