Reforma administrativă a fost una dintre temele aduse în discuție la cea de-a treia ediție a Forumului Economic de la Iași, desfășurat în perioada 4-5 iunie 2026, eveniment care a reunit oficiali guvernamentali și reprezentanți ai mediului de afaceri din România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia și Germania. Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a susținut că România are nevoie de o reorganizare teritorială reală, adaptată la schimbările economice, demografice și tehnologice din ultimele decenii.
Forumul Economic de la Iași, între cooperare regională și presiuni geopolitice
Evenimentul organizat de Camera de Comerț și Industrie Iași a avut loc într-un moment în care Europa de Est resimte direct efectele războiului din Ucraina, ale repoziționării rutelor comerciale și ale nevoii de cooperare economică între statele de la frontiera estică a Uniunii Europene.
Participarea delegațiilor din Republica Moldova, Ucraina, Polonia și Germania a oferit forumului o dimensiune regională clară. Discuțiile nu s-au limitat la schimburi diplomatice, ci au vizat oportunități concrete pentru investiții, logistică, transport, infrastructură și parteneriate între companii.
În acest cadru, Iașul a fost prezentat ca un punct important de legătură între România, Republica Moldova și Ucraina, mai ales în condițiile în care proximitatea față de graniță poate transforma județul într-un spațiu relevant pentru tranzit, depozitare și servicii de sprijin pentru companiile din regiune.
„Mă bucur că ni s-au alăturat reprezentanți ai autorităților publice și ai mediului de afaceri din România, Republica Moldova, Ucraina și Polonia”, a declarat Costel Alexe.
Șeful administrației județene a arătat că actualul context de securitate a creat, în mod paradoxal, o apropiere mai mare între statele de pe flancul estic al Uniunii Europene.
„Cred că această agresiune pornită de Rusia a avut un efect neașteptat: ne-a apropiat foarte mult pe noi, statele de pe flancul estic al Uniunii Europene. Parcă mai mult ca niciodată în istoria noastră, astăzi suntem mult mai deschiși la cooperare economică, socială, culturală, suntem mai solidari și mai uniți”, a spus președintele Consiliului Județean Iași.
Reforma administrativă Iași, temă centrală în discuțiile despre dezvoltare
În cadrul Panelului III, dedicat cooperării la nivelul administrației publice locale între România, Republica Moldova și Ucraina, Costel Alexe a insistat asupra unei probleme vechi a statului român: organizarea administrativ-teritorială rămasă, în linii mari, la nivelul stabilit prin Legea nr. 2 din 1968.
Potrivit acestuia, discuțiile despre reformă au fost reduse, de multe ori, la teme bugetare: tăieri de cheltuieli, reducerea aparatului administrativ, reorganizarea unor companii de stat sau măsuri de austeritate.
„În ultimii ani, atunci când s-a discutat despre reformă, atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor, pe diminuarea aparatului administrativ, pe reorganizarea unor companii de stat sau pe diverse măsuri de austeritate. Măsuri care, de altfel, sunt necesare și trebuie realizate”, a precizat Costel Alexe.
Acesta a susținut că România are nevoie de o abordare mai amplă, care să țină cont de felul în care s-au schimbat comunitățile locale, raporturile economice și capacitatea administrațiilor de a livra servicii publice.
„Dar o reformă autentică, durabilă și eficientă nu poate însemna doar tăieri de costuri sau ajustări punctuale. România funcționează astăzi, în mare măsură, pe baza unei organizări administrativ-teritoriale stabilite prin Legea nr. 2 din 1968”, a afirmat președintele CJ Iași.
O lege din 1968, aplicată unei Românii complet schimbate
Argumentul principal al intervenției a vizat decalajul dintre cadrul administrativ actual și realitatea din teren. Din 1968 până astăzi, România a trecut prin urbanizare, migrație externă, integrarea în NATO și Uniunea Europeană, dezvoltarea unor poli economici regionali și apariția zonelor metropolitane.
Aceste schimbări au modificat profund modul în care oamenii locuiesc, muncesc și se deplasează. În jurul marilor orașe au crescut comune periurbane cu presiune imobiliară ridicată, trafic intens și nevoi tot mai mari de infrastructură. În același timp, alte localități mici au pierdut populație, resurse și capacitate administrativă.
„În tot acest timp, am traversat transformări profunde: urbanizare accelerată, migrație externă masivă, integrarea în NATO și Uniunea Europeană, dezvoltarea unor poli economici regionali, apariția zonelor metropolitane și schimbări tehnologice care au modificat complet modul în care oamenii trăiesc și lucrează. E clar că nu mai putem continua așa și trebuie să luăm decizii curajoase și să ne asumăm o reformă reală”, a declarat Costel Alexe.
În zona Iașului, această discuție are o relevanță directă. Dezvoltarea municipiului nu mai poate fi separată de comunele din jur, unde s-au mutat mii de locuitori, s-au construit cartiere noi și au apărut nevoi similare cu cele ale unui oraș: transport public, școli, grădinițe, rețele de utilități, drumuri și servicii administrative mai rapide.
Inechități între primării cu obligații similare, dar resurse diferite
Una dintre cele mai clare observații făcute de președintele CJ Iași a vizat discrepanța dintre localitățile mici și cele mari. În prezent, administrații cu câteva sute sau câteva mii de locuitori trebuie să gestioneze obligații administrative similare cu cele ale unor localități mult mai mari.
Costel Alexe și primarii
„Nu cred că este firesc ca în secolul XXI să avem administrații locale cu câteva sute sau câteva mii de locuitori care trebuie să gestioneze aceleași obligații administrative ca localități de zeci de mii de locuitori”, a spus Costel Alexe.
Această realitate produce efecte concrete. Primăriile mici au, de regulă, mai puțini specialiști, bugete limitate și capacitate redusă de pregătire a proiectelor. Într-un sistem în care fondurile europene cer documentații tehnice, proceduri de achiziții, raportări și cofinanțări, diferența de capacitate administrativă poate decide ritmul de dezvoltare al unei comunități.
Principalele dezechilibre semnalate în dezbaterea despre reorganizare administrativă sunt:
- localități mici cu obligații administrative complexe, dar cu personal redus;
- zone metropolitane dezvoltate economic, dar gestionate prin limite administrative vechi;
- comunități rurale depopulate, care au dificultăți în susținerea serviciilor publice;
- diferențe mari între nevoile reale ale populației și capacitatea instituțiilor locale;
- acces inegal la fonduri europene, în funcție de expertiza disponibilă în administrație.
Ce poate însemna reorganizarea teritorială pentru Iași
Pentru județul Iași, reforma administrativă poate avea efecte importante asupra planificării infrastructurii, dezvoltării economice și coordonării serviciilor publice. Zona metropolitană funcționează deja, în multe privințe, ca un spațiu comun de locuire și muncă, dar deciziile administrative rămân fragmentate între mai multe autorități locale.
O reorganizare teritorială ar putea permite o planificare mai coerentă pentru transport, utilități, educație și dezvoltare urbană. În același timp, o astfel de reformă ridică întrebări sensibile: cum se păstrează reprezentarea comunităților mici, cum se împart resursele, ce instituții se reorganizează și cine își asumă costurile politice ale schimbării.
Costel Alexe a avertizat că România riscă să rămână în urmă față de statele vecine, inclusiv în ceea ce privește capacitatea de modernizare administrativă.
„Vecinii noștri sunt mult mai avansați în ceea ce privește reforma administrativă. Nu mai putem stagna nici noi”, a transmis președintele Consiliului Județean Iași.
O temă dificilă, cu impact direct asupra dezvoltării locale
Discuția despre reorganizare administrativă este una dintre cele mai complicate teme publice din România. Ea atinge interese locale, identități comunitare, funcții administrative, bugete și raporturi politice. Tocmai de aceea, tema a fost amânată de mai multe ori, deși presiunea realității din teren a crescut constant.
Pentru Iași, miza este legată de felul în care județul își poate folosi poziția regională. Apropierea de Republica Moldova și Ucraina, infrastructura aflată în dezvoltare și interesul investitorilor pentru zona de est a României pot produce rezultate doar dacă administrația are capacitatea de a planifica și executa proiecte mari.
Forumul Economic de la Iași a oferit cadrul pentru această discuție, dar decizia aparține nivelului politic național. Mesajul transmis de Costel Alexe indică o direcție clară: fără o reformă administrativă gândită pe termen lung, decalajele dintre comunități se vor adânci, iar administrațiile locale vor continua să funcționeze cu instrumente vechi într-o realitate economică mult schimbată.
