Platforma digitală unică pentru educație intră în etapa de implementare, după semnarea contractului de finanțare pentru Sistemul Integrat de Management al Școlarității. Proiectul are o valoare de 472,85 milioane de lei și ar urma să devină operațional în 2029. Autoritățile promit un catalog electronic național, portofolii digitale pentru elevi și administrarea informatizată a examenelor, în timp ce dezvoltatorii privați avertizează asupra riscurilor unui sistem centralizat.
Ministerul Educației estimează că implementarea Sistemului Integrat de Management al Școlarității, cunoscut prin acronimul SIMS, va dura 36 de luni. Termenul de finalizare indicat pentru proiect este iulie 2029.
Finanțarea europeană ajunge la 354,39 milioane de lei, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Această sumă reprezintă aproape 75% din valoarea totală a proiectului. Diferența până la bugetul de 472,85 milioane de lei este de aproximativ 118,46 milioane de lei.
Ce va include platforma digitală unică pentru educație
SIMS este proiectat ca un punct comun pentru principalele operațiuni administrative și educaționale desfășurate în școlile din România. Sistemul ar urma să preia și să conecteze aplicații existente, între care Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, cunoscut ca SIIIR, și platforma EDUSAL.
Principiul anunțat presupune introducerea unei informații o singură dată și folosirea acesteia în toate componentele autorizate ale sistemului. Măsura poate reduce raportările repetitive și diferențele dintre bazele de date utilizate în prezent.
Printre funcțiile prevăzute se află:
- catalogul electronic național;
- portofoliul educațional digital al fiecărui elev;
- administrarea digitală a examenelor și evaluărilor naționale;
- înscrierea elevilor și urmărirea parcursului școlar;
- gestionarea personalului din educație;
- managementul administrativ și financiar al unităților de învățământ;
- conectarea la infrastructura cloud guvernamentală.
Miza proiectului depășește înlocuirea documentelor tipărite. SIMS ar trebui să creeze o evidență coerentă a parcursului școlar și să ofere autorităților date actualizate pentru fundamentarea politicilor educaționale.
Pentru părinți și elevi, schimbarea ar putea însemna acces unitar la note, absențe, rezultate, documente și informații privind evoluția școlară. Profesorii și conducerile unităților de învățământ ar putea beneficia de reducerea unor operațiuni administrative, dacă aplicațiile vor fi bine conectate și ușor de utilizat.
Evaluările naționale ar trebui administrate digital
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a stabilit cadrul pentru dezvoltarea sistemului integrat. Actul normativ prevede și administrarea integral digitală a evaluărilor naționale începând cu anul școlar 2027-2028.
Acest obiectiv presupune mai mult decât existența unei platforme centrale. Școlile trebuie să dispună de echipamente suficiente, conexiuni stabile la internet, proceduri de securitate și personal pregătit pentru gestionarea examenelor în format digital.
Calendarul anunțat indică lansarea licitației principale în octombrie 2026 și semnarea contractelor în decembrie 2026. Operaționalizarea sistemului este estimată pentru martie 2029, cu câteva luni înaintea termenului general de încheiere a implementării.
Intervalul dintre cerința legală privind evaluările digitale și finalizarea SIMS poate crea presiune asupra autorităților. Ministerul va trebui să explice ce componente vor fi disponibile mai devreme și prin ce soluții vor fi administrate examenele până la funcționarea completă a platformei.
Prima tentativă a fost abandonată
România a mai încercat să construiască un sistem integrat pentru administrarea educației. În septembrie 2019 a fost semnat un contract de finanțare europeană pentru un proiect evaluat la 225 de milioane de lei.
Un caiet de sarcini a fost publicat în 2020, însă procedura de achiziție nu a mai fost lansată. Proiectul a fost abandonat oficial în 2022, după cheltuirea a aproximativ 37.000 de lei din bugetul alocat.
Precedentul pune presiune pe actuala investiție. Etapele de achiziție, dezvoltare, testare și integrare trebuie urmărite prin termene și rezultate verificabile. O întârziere produsă la începutul procedurii poate afecta întregul calendar până în 2029.
Actualul buget este de peste două ori mai mare decât valoarea proiectului din 2019. Diferența reflectă o arie funcțională extinsă, creșterea costurilor și integrarea unor servicii care vizează întregul sistem preuniversitar.
Dezvoltatorii privați cer un sistem deschis
Companiile care furnizează deja cataloage electronice și platforme pentru școli privesc cu rezerve varianta unei singure aplicații obligatorii. Principala preocupare privește capacitatea unui sistem centralizat de a primi actualizări rapide și de a ține pasul cu schimbările legislative și tehnologice.
Alexandru Holicov, fondatorul companiei ieșene Adservio, susține un model bazat pe un hub național și pe un API public standardizat. Într-o asemenea arhitectură, școlile ar putea utiliza soluții dezvoltate de furnizori diferiți, iar datele necesare ar fi transmise în timp real către Ministerul Educației.
Propunerea ar păstra o bază națională comună și ar permite competiția între platformele disponibile. Ministerul ar avea nevoie, în acest scenariu, de standarde clare privind structura datelor, securitatea, identitatea digitală, disponibilitatea serviciilor și drepturile de acces.
Adservio intenționează să participe la viitoarea licitație. Compania invocă o experiență de 18 ani și interacțiunea cu peste 1,5 milioane de profesori, elevi și părinți. În paralel, dezvoltatorul pregătește un asistent bazat pe inteligență artificială pentru învățare și o platformă dedicată meditațiilor online.
Riscurile care pot afecta proiectul
Cea mai dificilă etapă va fi conectarea sistemelor și transferul datelor existente. Informațiile despre elevi, profesori, note, absențe, examene și situații administrative sunt distribuite în aplicații construite în perioade diferite.
Calitatea datelor va conta la fel de mult ca funcționarea aplicației. Înregistrările duplicate, câmpurile completate diferit și lipsa unor standarde comune pot produce erori care ajung direct la nivelul școlilor și al utilizatorilor.
Protecția datelor reprezintă o altă zonă sensibilă. Platforma va gestiona informații despre milioane de minori, părinți, profesori și angajați. Accesul trebuie delimitat strict, iar fiecare operațiune importantă trebuie să poată fi urmărită și verificată.
Un incident informatic într-un sistem național poate afecta simultan un număr mare de unități de învățământ. Proiectul are nevoie de copii de siguranță, proceduri de recuperare, testare independentă și mecanisme prin care activitatea școlilor să continue în cazul unei întreruperi.
Rămâne importantă și pregătirea utilizatorilor. O platformă cu numeroase funcții poate muta birocrația de pe hârtie pe ecran dacă procedurile administrative nu sunt simplificate înaintea digitalizării.
Ce trebuie urmărit până în 2029
Primele repere vor fi publicarea documentației de achiziție și atribuirea contractelor. Acestea vor arăta dacă proiectul va funcționa ca o singură aplicație închisă sau ca o infrastructură care permite conectarea mai multor furnizori.
Ulterior, autoritățile trebuie să prezinte etapele de testare, numărul școlilor implicate în proiectele-pilot, standardele de interoperabilitate și măsurile de securitate. Un calendar public, actualizat periodic, ar permite verificarea progresului înainte de termenul din 2029.
Succesul platformei digitale unice pentru educație va depinde de funcționarea sa în școli, de calitatea datelor și de timpul economisit de profesori, elevi și părinți. Bugetul asigură dimensiunea financiară a proiectului. Implementarea va arăta dacă investiția poate produce o infrastructură stabilă și utilizabilă la nivel național.
