Institutul de Boli Cardiovasculare Iași, proiectat pe un amplasament pus la dispoziție de Primăria Miroslava, a rămas fără finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit analizei publicate de Ora de Iași la 14 august 2026, eliminarea proiectului a declanșat o dispută între președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, și Alexandru Rogobete, fiecare indicând o altă cauză pentru pierderea banilor.
Costel Alexe acuză fosta conducere a Ministerului Sănătății că a îndepărtat proiectul printr-o decizie politică. Alexandru Rogobete susține că administrația ieșeană a prezentat costuri supraevaluate.
Analiza Ora de Iași compară declarațiile celor doi cu valoarea revizuită a investiției, caracteristicile tehnice ale viitorului institut și bugetele altor proiecte spitalicești acceptate la finanțare.
Institutul de Boli Cardiovasculare Iași era proiectat pentru 500 de paturi
Proiectul a fost pregătit de Consiliul Județean Iași în parteneriat cu Primăria Miroslava și Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu”.
Potrivit datelor prezentate de Ora de Iași, complexul medical urma să aibă:
- o suprafață de aproximativ 90.000 de metri pătrați;
- cinci etaje;
- 500 de paturi;
- heliport;
- buncăr;
- spații dedicate tratării bolilor cardiovasculare;
- infrastructură pentru pacienții din întreaga regiune a Moldovei.
Investiția era justificată prin limitele actualului Institut de Boli Cardiovasculare din Iași. Profesorul Grigore Tinică, managerul unității medicale, a explicat că dezvoltarea serviciilor medicale performante este împiedicată de lipsa spațiului.
În evaluarea sa, problema principală a institutului este infrastructura insuficientă. Echipele medicale și competența profesională există, însă clădirea actuală limitează extinderea activității.
Costel Alexe acuză o decizie luată la nivelul Ministerului Sănătății
Președintele Consiliului Județean Iași susține că proiectul avea documentația tehnică finalizată și putea fi construit cu bani europeni.
Potrivit declarațiilor prezentate de Ora de Iași, Costel Alexe îi indică drept responsabili pe Alexandru Rafila, ministrul Sănătății la momentul selecției, și pe Alexandru Rogobete, care ocupa funcția de secretar de stat.
Alexe afirmă că finanțarea a fost eliminată printr-o decizie arbitrară, deși proiectul era matur și răspundea unei nevoi medicale regionale.
Subiectul a ajuns și în Parlament. Deputatul Alexandru Muraru a transmis o interpelare în care a reclamat un tratament discriminatoriu aplicat pacienților din Moldova. Parlamentarul a susținut că proiectul ar fi fost scos de la finanțare din considerente politice, pe fondul faptului că fusese inițiat de o administrație liberală.
Consiliul Județean și reprezentanții comunității medicale au insistat asupra rolului regional al viitorului spital. Institutul urma să deservească pacienți din toate județele Moldovei și din Republica Moldova.
Alexandru Rogobete invocă prețurile proiectului
Alexandru Rogobete a răspuns acuzațiilor printr-un mesaj video publicat pe Facebook. El a transferat responsabilitatea către administrația județeană și a susținut că proiectul a fost respins din cauza costurilor supraevaluate.
Una dintre principalele sale afirmații a fost că prețul pe metru pătrat al proiectului de la Iași ar fi fost de cinci ori mai mare decât cel al Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Târgu Mureș.
Rogobete a legat disputa privind Institutul Cardiovascular de situația de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria”. El a acuzat lipsa chiuvetelor din secția ATI și a făcut referire la decesele asociate infecțiilor nosocomiale.
Analiza Ora de Iași verifică separat cele două teme: valoarea proiectului de la Miroslava și configurația tehnică a secției ATI de la Spitalul „Sfânta Maria”.
Ce arată planurile secției ATI de la Spitalul „Sfânta Maria”
Potrivit documentelor prezentate în analiza Ora de Iași, planul etajului al treilea, unde funcționează secția ATI, indică existența grupurilor sanitare dotate cu chiuvete în saloane și cabinete.
Documentația tehnică ar fi fost avizată de Direcția de Sănătate Publică atât în faza DALI, cât și la eliberarea autorizației de funcționare.
Costel Alexe a susținut că instituția pe care o conduce are rolul de autoritate tutelară și asigură sprijinul financiar pentru modernizarea infrastructurii. Activitatea medicală și respectarea protocoalelor sanitare intră în responsabilitatea conducerii spitalului și a personalului medical, sub controlul instituțiilor sanitare competente.
Existența chiuvetelor în planurile tehnice și în imaginile prezentate de Consiliul Județean contrazice, în lectura Ora de Iași, afirmația potrivit căreia secția ATI nu ar fi fost dotată cu asemenea facilități.
Situația epidemiologică, respectarea procedurilor și responsabilitatea pentru infecțiile nosocomiale reprezintă însă elemente distincte, care necesită verificări medicale și administrative separate.
Bugetul revizuit prezentat de Ora de Iași
Potrivit analizei publicației, proiectul Institutului de Boli Cardiovasculare Iași figura în documentele Ministerului Sănătății cu un buget total revizuit de 532,7 milioane de lei, echivalentul unei sume ușor mai mari de 100 de milioane de euro.
Ora de Iași arată că această valoare plasa investiția sub pragul de 150 de milioane de euro și în categoria proiectelor care puteau beneficia de o finanțare PNRR de 95%.
Acest element este folosit de publicație pentru a contesta afirmația privind existența unui buget ieșit din limitele programului.
Comparația prezentată în analiză pornește de la valorile totale ale proiectelor acceptate pentru finanțare. Pe lista celor 27 de investiții selectate apar spitale cu bugete apropiate sau mai mari decât valoarea revizuită a institutului de la Miroslava.
Proiectele mai scumpe care au primit finanțare
Cel mai costisitor exemplu prezentat de Ora de Iași este noul sediu al Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț, evaluat la 1,4 miliarde de lei.
Administrația locală din Neamț urma să suporte o cofinanțare de aproximativ 400 de milioane de lei.
Un alt proiect acceptat este viitorul sediu al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, evaluat la aproximativ un miliard de lei.
Analiza menționează și investiții cu valori comparabile cu cea a proiectului ieșean în județele Arad, Timiș, Bihor, Hunedoara și Constanța.
Pe baza acestor comparații, Ora de Iași susține că valoarea totală a Institutului Cardiovascular de la Miroslava nu explică singură eliminarea de la finanțare.
Afirmația privind un cost de cinci ori mai mare pe metrul pătrat ar necesita publicarea unei comparații tehnice complete între proiectul de la Iași și cel de la Târgu Mureș. Analiza citată nu prezintă un asemenea calcul detaliat, dar compară valorile totale înscrise în documentele publice.
Ce rezultă din analiza Ora de Iași
Potrivit concluziilor formulate de Ora de Iași, documentele prezentate susțin argumentele administrației județene în privința maturității proiectului și a încadrării sale în limita financiară indicată pentru finanțarea PNRR.
Proiectul avea documentația tehnică realizată, o valoare revizuită de 532,7 milioane de lei și o capacitate de 500 de paturi. Alte investiții spitalicești cu bugete similare sau superioare au fost acceptate.
În cazul acuzației privind lipsa chiuvetelor din secția ATI a Spitalului „Sfânta Maria”, planurile tehnice și imaginile prezentate de Consiliul Județean indică existența acestora.
Analiza Ora de Iași consideră că afirmațiile lui Alexandru Rogobete sunt contrazise de datele financiare și de documentația tehnică prezentată public.
Responsabilitatea politică pentru pierderea finanțării rămâne subiectul central al disputei. Documentele citate de publicație arată caracteristicile și valoarea proiectului, dar nu includ actul administrativ complet prin care poate fi urmărită fiecare etapă a deciziei Ministerului Sănătății.
Pentru pacienții din Moldova, efectul concret este cert: proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară de la Miroslava a rămas în afara finanțării PNRR, iar o investiție considerată necesară de comunitatea medicală nu a intrat în etapa construcției.
