Legea salarizării ar urma să revină joi, 20 august 2026, pe masa consultărilor de la Palatul Cotroceni, într-o nouă încercare de a obține un acord politic asupra grilelor pentru bugetari. Discuțiile sunt programate într-un moment critic: proiectul trebuie adoptat până la sfârșitul lunii august, iar de îndeplinirea acestui jalon depind aproximativ 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Legea salarizării intră în ultima parte a calendarului PNRR
La 18 august, forma finală a proiectului nu ajunsese în Parlament. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că partidul său nu primise varianta actualizată a legii și nici simulările solicitate pentru principalele categorii de angajați.
O versiune de lucru a fost publicată în luna iulie. Disputa politică arată însă că partidele nu au ajuns la un acord asupra formei care ar urma să fie votată. Principalele neînțelegeri privesc impactul asupra veniturilor din educație și sănătate, reducerea unor sporuri, salariile demnitarilor și costul total pentru buget.
PNL susține convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 24-28 august. Intervalul lasă puțin timp pentru finalizarea proiectului, adoptarea sa de către Guvern, examinarea în comisiile parlamentare și votul celor două Camere.
Convocarea sesiunii trebuie formalizată, iar proiectul trebuie transmis Parlamentului într-o formă completă. În lipsa acestor documente, perioada 24-28 august rămâne un calendar politic propus.
Ce prevede proiectul discutat până acum
Versiunea de lucru a legii folosește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru construirea grilelor salariale. O variantă anterioară pornea de la 4.325 de lei.
Coeficienții stabiliți pentru fiecare funcție sunt aplicați acestei valori de referință. Rezultatul reprezintă salariul de bază teoretic, la care se pot adăuga sporuri, indemnizații și alte drepturi prevăzute pentru fiecare domeniu.
Printre regulile importante discutate se află:
- protejarea venitului actual pentru angajații care ar rezulta cu un salariu mai mic în noua grilă;
- înghețarea temporară a salariilor aflate deja peste nivelul stabilit de grilă, până la apropierea celorlalte venituri;
- revizuirea sporurilor și limitarea ponderii lor în venitul total;
- introducerea graduală a unor majorări pentru categoriile aflate sub nivelul stabilit de noua ierarhie;
- includerea majorității instituțiilor publice în același sistem de salarizare.
Estimările prezentate în negocieri indicau că peste 40% dintre angajații vizați ar putea beneficia de creșteri cuprinse între 5% și 20%. Aplicarea efectivă va depinde de forma finală a legii, de calendarul etapizării și de resursele prevăzute în bugetele anuale.
Proiectul leagă evoluția valorii de referință, începând din 2028, de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB. Această condiție limitează spațiul pentru majorări generale și obligă Guvernul să prioritizeze categoriile cu cele mai mari decalaje.
De ce sunt decisive simulările cerute de partide
O grilă poate indica un salariu de bază mai mare, în timp ce venitul total al angajatului scade prin diminuarea sporurilor. Din acest motiv, comparația relevantă trebuie făcută între venitul complet din sistemul actual și venitul rezultat după aplicarea noii legi.
Simulările trebuie să arate separat efectele asupra profesorilor, medicilor, personalului auxiliar, polițiștilor, militarilor, funcționarilor și angajaților administrației locale. Sunt necesare și calcule pentru diferite niveluri de vechime, funcții de conducere și condiții de muncă.
În aprilie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate 1.274.999 de posturi, cu 5.306 mai puține decât la începutul anului. Dimensiunea sistemului explică presiunea bugetară: chiar și o modificare redusă a salariului mediu produce un impact anual de ordinul miliardelor de lei.
Lipsa simulărilor acceptate de toate partidele poate transforma dezbaterea parlamentară într-o negociere pe amendamente, cu riscul apariției unor diferențe între costul estimat și cel rezultat după vot.
Educația și sănătatea rămân punctele sensibile
Mesajul transmis de Administrația Prezidențială este că o lege care reduce veniturile angajaților din educație sau sănătate nu ar beneficia de susținerea președintelui. Consilierul prezidențial Eugen Tomac a arătat că aceste două domenii reprezintă o limită clară în evaluarea proiectului.
În sănătate, discuțiile tehnice au vizat creșterea sporului pentru gărzile efectuate în structurile de urgență de la 20% la 30%, un program-pilot de salarizare în funcție de performanță și revizuirea sporurilor pentru condiții periculoase.
Pentru educație, miza principală este poziționarea profesorilor și a personalului auxiliar în grilă, alături de protejarea veniturilor obținute prin drepturile salariale existente.
Pentru județul Iași, efectele pot fi importante prin numărul mare de angajați din școli, universități, spitale clinice, instituții deconcentrate și administrația locală. O schimbare a coeficienților sau a sporurilor se va reflecta atât în veniturile individuale, cât și în bugetele instituțiilor finanțate local.
De ce actualul sistem a acumulat diferențe
Legea-cadru nr. 153 din 2017 a fost concepută pentru a introduce o ierarhie comună a funcțiilor publice. Aplicarea etapizată, majorările acordate separat unor categorii, hotărârile judecătorești și numeroasele excepții au produs diferențe între instituții și chiar între angajați care desfășoară activități comparabile.
Noua lege încearcă să refacă această ierarhie și să reducă dependența de sporuri. Reforma a fost amânată în cadrul PNRR și mutată dintr-o cerere de plată anterioară în ultimul pachet de jaloane, ceea ce a concentrat presiunea politică și procedurală în ultimele zile ale lunii august.
Principiul plății egale pentru muncă de valoare egală rămâne obiectivul central. Aplicarea sa presupune însă evaluarea responsabilității, complexității și riscului fiecărei funcții, precum și identificarea resurselor necesare.
Ce urmează după consultările de la Cotroceni
Întâlnirea de joi ar trebui să clarifice trei documente esențiale: forma finală a legii, impactul bugetar și simulările pentru principalele familii ocupaționale.
Calendarul posibil cuprinde:
- finalizarea acordului politic și aprobarea proiectului de către Guvern;
- transmiterea legii în Parlament;
- convocarea sesiunii extraordinare;
- dezbaterea în comisii și votul celor două Camere;
- trimiterea actului normativ spre promulgare.
Un acord rapid ar permite începerea procedurii parlamentare în intervalul anunțat de PNL. Persistența diferențelor dintre partide ar împinge negocierile spre ultimele zile ale lunii și ar crește riscul ratării termenului din PNRR.
Consultările de la Cotroceni vor avea rezultat numai dacă produc un text asumat, însoțit de calcule verificabile. Pentru cei aproximativ 1,27 milioane de angajați ai sectorului public, efectele reale vor putea fi evaluate după publicarea grilelor finale și a calendarului de aplicare.
