Hidrocentrala Pașcani revine pe agenda Parlamentului după patru decenii de lucrări

de Echipa Editoriala

Hidrocentrala Pașcani a revenit în centrul unei dispute naționale după ce comisiile de specialitate ale Senatului au respins, miercuri, 19 august, cererea de reexaminare a legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice vechi. Amenajarea de pe Siret se află printre cele șapte investiții care ar putea beneficia de noul cadru legislativ.**

Decizia comisiilor nu încheie procedura parlamentară. Legea urmează să ajungă în plenul Senatului, apoi la Camera Deputaților, care are votul final. Forma rezultată va fi transmisă din nou spre promulgare.

Pentru zona Pașcani, miza depășește producția de energie. Proiectul cuprinde un lac de acumulare de mari dimensiuni, lucrări de apărare împotriva inundațiilor și infrastructură care se întinde pe teritoriul mai multor localități din județele Iași și Suceava.

Ce schimbă legea pentru hidrocentrala Pașcani

Actul normativ permite scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate atunci când acestea se suprapun peste amenajări hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. Modificarea limitelor ar urma să fie dispusă de autoritatea centrală pentru protecția mediului, la solicitarea beneficiarului investiției.

Pragul calendaristic a fost ales pentru proiectele începute în perioada comunistă sau în primii ani de după 1990, rămase ulterior blocate în proceduri administrative, litigii și evaluări de mediu. Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu și Livezeni-Bumbești se numără printre amenajările vizate.

Cererea de reexaminare a atras atenția asupra obligațiilor europene privind protecția habitatelor și asupra necesității unei evaluări adecvate pentru fiecare proiect. Susținătorii legii invocă securitatea energetică, investițiile deja executate și costul abandonării unor lucrări aflate într-un stadiu avansat.

Disputa privește standardul de evaluare, suprafețele care pot fi excluse și măsurile de compensare ecologică. Pentru fiecare amenajare vor conta amplasamentul exact, hărțile actualizate și efectele cumulative asupra apei, speciilor și habitatelor.

Un proiect început în 1985

Lucrările la acumularea Pașcani au început în 1985, iar proiectul centralei hidroelectrice a fost aprobat în 1989. Cele două componente au fost reunite ulterior sub denumirea de Amenajarea Hidroenergetică Pașcani.

Investiția este amplasată pe râul Siret, la aproximativ 2,5 kilometri în amonte de municipiul Pașcani. Acumularea se întinde pe circa 14 kilometri și traversează teritoriile administrative Pașcani, Lespezi, Vânători și Valea Seacă din județul Iași, precum și Dolhasca din județul Suceava.

Datele tehnice esențiale ale proiectului sunt:

– putere instalată de 9,4 MW;
– producție medie estimată la 25,3 GWh pe an;
– volum normal de retenție de aproximativ 68,7 milioane de metri cubi;
– suprafață a lacului de circa 1.700 de hectare la nivelul normal de retenție;
– stadiu de aproximativ 70% pentru acumulare și baraj și 80% pentru centrală.

Puterea de 9,4 MW reprezintă o capacitate redusă în raport cu marile centrale ale sistemului energetic național. Valoarea proiectului pentru regiune vine și din posibilitatea regularizării debitului Siretului, asigurarea unei rezerve de apă și reducerea riscurilor produse de viituri.

Exproprieri și lucrări pe o suprafață de peste 2.300 de hectare

Guvernul a aprobat în 2024 amplasamentul lucrării pe o suprafață de aproximativ 23,17 milioane de metri pătrați, echivalentul a peste 2.317 hectare. Tot atunci a fost declanșată exproprierea proprietăților private aflate pe coridorul proiectului.

Despăgubirile estimate pentru terenurile private au fost stabilite la aproximativ 29,17 milioane de lei. Procedura a vizat proprietăți din Dolhasca, Lespezi, Vânători, Valea Seacă și Pașcani.

Dimensiunea acumulării arată de ce proiectul are efecte care trebuie analizate separat de producția de electricitate. Schimbarea regimului apei poate influența terenurile agricole, ecosistemele de luncă, circulația peștilor și modul în care sunt gestionate viiturile și perioadele de secetă.

Câștigul energetic trebuie raportat la efectele locale

O producție anuală de 25,3 GWh ar putea acoperi consumul electric al câtorva mii de gospodării, în funcție de consumul mediu anual. Energia hidroelectrică are avantajul unei producții cu emisii directe reduse și poate contribui la echilibrarea sistemului.

Acumularea oferă și o capacitate de stocare a apei importantă pentru bazinul Siretului. Utilizarea concretă pentru irigații, alimentare cu apă sau protecție la inundații depinde însă de regulile de exploatare, investițiile conexe și debitele disponibile într-un climat cu episoade tot mai frecvente de secetă.

Protecția comunităților din aval trebuie calculată prin scenarii hidrologice actualizate. Proiectul a fost conceput în urmă cu patru decenii, iar datele despre precipitații, secetă, viituri și biodiversitate s-au schimbat între timp.

Votul final va stabili traseul investiției

Următoarele voturi din Parlament vor decide dacă legea rămâne în forma care permite modificarea limitelor ariilor protejate. Chiar și după promulgare, hidrocentrala Pașcani va avea nevoie de proceduri administrative, lucrări contractate și respectarea condițiilor din acordurile de mediu.

Pentru locuitorii din Pașcani și din comunele învecinate, informațiile relevante sunt suprafețele afectate, calendarul exproprierilor, nivelurile viitorului lac, protecția localităților și termenul realist de punere în funcțiune. După peste 40 de ani de la începerea lucrărilor, proiectul intră într-o nouă etapă legislativă, iar deciziile luate acum vor stabili costurile și beneficiile pentru următoarele decenii.

S-ar putea să te intereseze și