Județul Iași are două investiții medicale pentru care au fost pregătite documentațiile tehnice, dar care nu beneficiază de finanțare confirmată: Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, propus în comuna Miroslava, și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, proiectat în zona Bucium. Ambele obiective au rămas în afara finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar autoritățile caută soluții pentru realizarea lor.
În timpul vizitei efectuate la Iași sâmbătă, 24 octombrie 2026, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că proiectul noului Institut al Inimii va fi reevaluat și redimensionat, pentru a putea fi încadrat în condițiile de finanțare europeană. Ministrul nu a prezentat însă un termen pentru începerea construcției.
Institutul Inimii de la Miroslava, un proiect de peste 500 de milioane de lei
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară ar urma să fie construit pe un teren pus la dispoziție de Primăria Miroslava, pentru a înlocui infrastructura în care funcționează în prezent Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași.
Conform documentației prezentate de autoritățile județene, proiectul prevedea un complex medical cu o suprafață de aproximativ 90.000 de metri pătrați, cinci etaje, 500 de paturi, heliport și spații tehnice specializate.
Valoarea revizuită a investiției era estimată la 532,7 milioane de lei. Documentația tehnică, studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici fuseseră pregătite, iar autorizația de construire fusese emisă încă din 2022.
Cu toate acestea, proiectul nu a obținut finanțare prin PNRR.
De ce nu a primit finanțare proiectul
Respingerea investiției a generat poziții contradictorii între administrația județeană și reprezentanții Ministerului Sănătății.
Potrivit explicațiilor prezentate de Consiliul Județean Iași, proiectul ar fi fost depunctat cu 15 puncte deoarece în municipiu urma să fie construit și Spitalul Regional de Urgență. Administrația județeană a susținut că încadrarea ulterioară a investiției într-o altă categorie de unități medicale i-a afectat suplimentar punctajul.
Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a criticat eliminarea proiectului de pe lista investițiilor finanțate și a atribuit responsabilitatea conducerii de la acea vreme a Ministerului Sănătății.
De cealaltă parte, ministrul Alexandru Rogobete a susținut că principala problemă a fost valoarea investiției, care ar fi depășit plafoanele admise pentru finanțare.
La 24 octombrie, ministrul a explicat că proiectul nu a putut fi transferat nici către o altă linie de finanțare europeană, din cauza bugetului estimat.
Soluția anunțată este reevaluarea studiului de fezabilitate și modificarea dimensiunii proiectului, astfel încât investiția să poată îndeplini condițiile unui program de finanțare.
Deocamdată, această intenție nu echivalează cu aprobarea finanțării sau cu stabilirea unui calendar de execuție.
Spitalul de Boli Respiratorii din Bucium, fără o sursă de finanțare
Al doilea proiect medical care a pierdut oportunitatea finanțării prin PNRR este Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, propus în zona Bucium.
În cazul acestei investiții, autoritățile județene au anunțat că documentația tehnică era finalizată, autorizația de construire fusese obținută și constructorul fusese desemnat.
În mai 2026, cele două proiecte medicale din Iași au fost incluse într-o analiză realizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Analiza urmărea identificarea investițiilor care ar putea fi realizate prin parteneriate public-private, o formulă în care infrastructura este construită și întreținută cu participarea unui investitor privat, în condițiile stabilite contractual.
Până în prezent, includerea în această analiză nu s-a concretizat într-un contract de finanțare pentru cele două spitale.
Fondurile PNRR pentru sănătate au fost reduse
Problemele investițiilor medicale din Iași au apărut în contextul reducerii alocărilor destinate sănătății prin PNRR.
Potrivit cifrelor prezentate în septembrie 2026 de Consiliul Județean Iași, bugetul inițial de 2,8 miliarde de euro a fost redus succesiv la 2,1 miliarde, apoi la 1,4 miliarde și, în final, la 1,2 miliarde de euro.
Diferența față de alocarea inițială este de 1,6 miliarde de euro.
Pe lista obiectivelor care au obținut finanțare s-au regăsit și proiecte cu valori superioare celei estimate pentru Institutul Inimii din Iași. Printre acestea se numără noul sediu al Spitalului Județean Piatra Neamț, evaluat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, și Spitalul de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, cu o valoare de aproximativ un miliard de lei.
Diferențele dintre proiecte au alimentat disputa privind criteriile de evaluare și prioritizarea investițiilor medicale.
Spitalul Regional de Urgență are un calendar separat
În paralel, la Iași continuă construirea Spitalului Regional de Urgență din zona Moara de Vânt.
Acest obiectiv este distinct de Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară și de Spitalul Integrat de Boli Respiratorii.
La 9 octombrie 2026, Guvernul a prelungit termenul de finalizare a Spitalului Regional de Urgență din decembrie 2027 până în decembrie 2029.
La începutul lunii octombrie, din împrumutul de 250 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Investiții fuseseră utilizate aproximativ 50 de milioane de euro.
Ministrul Sănătății a vizitat șantierul pe 24 octombrie, în cadrul deplasării sale la Iași.
Ce urmează pentru cele două investiții medicale
Pentru Institutul Inimii, următoarea etapă anunțată de Ministerul Sănătății este reevaluarea studiului de fezabilitate și adaptarea proiectului la limitele unui program de finanțare europeană.
O eventuală redimensionare poate necesita modificarea documentațiilor și a indicatorilor tehnico-economici, în funcție de soluția care va fi adoptată.
În cazul Spitalului Integrat de Boli Respiratorii din Bucium, nu a fost comunicată o decizie de finanțare și nici o dată pentru începerea lucrărilor.
Până la identificarea și aprobarea unor surse de finanțare, cele două investiții rămân la stadiul de proiect, în timp ce pacienții continuă să utilizeze infrastructura medicală existentă.
