Inițiativa diplomatică lansată de Donald Trump intră într-o nouă etapă joi, 19 februarie, odată cu organizarea, la Washington, a primei reuniuni oficiale a Consiliului pentru Pace. Conceput inițial ca un mecanism pentru coordonarea reconstrucției Fâșiei Gaza, organismul și-a extins între timp ambițiile la gestionarea conflictelor armate la nivel global, stârnind reacții divergente în rândul aliaților Statelor Unite și acuzații de concurență directă cu structurile ONU.
Carta fondatoare a fost semnată în ianuarie, în marja World Economic Forum de la Davos, iar potrivit organizatorilor, 27 de state au aderat ca „membri fondatori”. Sesiunea inaugurală are loc la Institutul Statelor Unite pentru Pace, redenumit recent „Institutul Donald J. Trump pentru Pace”, un detaliu simbolic ce reflectă personalizarea puternică a proiectului.
Participare selectivă și susținători declarați
Lista participanților confirmă sprijinul unor lideri percepuți drept apropiați ai lui Trump. Printre aceștia se numără premierul ungar Viktor Orban, care și-a anunțat public prezența încă de la începutul lunii februarie, și președintele argentinian Javier Milei. De asemenea, premierul albanez Edi Rama a confirmat participarea, subliniind însă că Albania nu va plăti taxa de un miliard de dolari asociată statutului de membru permanent.
Din Asia sunt așteptați președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, liderul vietnamez To Lam și premierul cambodgian Hun Manet. În Orientul Mijlociu, Israelul va fi reprezentat de ministrul de externe, în absența premierului Benjamin Netanyahu.
România și UE, în postura de observatori
Uniunea Europeană nu se alătură formal Consiliului, dar trimite un reprezentant. România participă, de asemenea, în calitate de observator, prin președintele Nicușor Dan. Italia adoptă o abordare similară, iar Grecia, Cehia și Cipru vor avea reprezentanți la nivel ministerial sau adjunct.
Absențe notabile și rezerve occidentale
Mai multe state europene au refuzat explicit invitația, invocând incompatibilitatea cu angajamentele asumate în cadrul ONU. Brazilia, condusă de Luiz Inácio Lula da Silva, a criticat ideea unei structuri percepute ca o „nouă ONU” sub control american. Canada, la rândul său, nu va participa, în contextul unor tensiuni politice recente cu administrația de la Washington.
O structură concentrată în jurul președintelui american
Consiliul este condus direct de Donald Trump, asistat de un comitet executiv în care se regăsesc nume precum Jared Kushner, Marco Rubio și fostul premier britanic Tony Blair. Deciziile sunt votate de statele membre, dar trebuie validate de președintele Consiliului.
Pe teren, activitățile din Gaza ar urma să fie coordonate printr-un comitet administrativ palestinian, iar fostul diplomat ONU Nikolai Mladenov a fost desemnat Înalt Reprezentant pentru Gaza.
Ce urmează
Pe agenda reuniunii figurează un angajament financiar inițial de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Gazei, parte dintr-un pachet estimat la 70 de miliarde. Administrația americană vorbește și despre desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare, în condițiile în care armistițiul dintre Israel și Hamas rămâne fragil.
Reuniunea inaugurală are loc într-un context geopolitic tensionat, marcat de incertitudini privind implementarea acordurilor de încetare a focului. Pentru susținători, Consiliul pentru Pace este un mecanism pragmatic, „orientat spre acțiune”. Pentru critici, el reprezintă o structură politizată, care riscă să submineze arhitectura multilaterală existentă.
Indiferent de interpretare, întâlnirea de la Washington va reprezenta primul test concret pentru un proiect diplomatic ce își propune să redefinească regulile jocului în materie de mediere și reconstrucție post-conflict.
