Cum se informează românii în 2026 arată o piață media împărțită între încrederea păstrată de televiziune și distribuția controlată tot mai mult de platformele digitale. Un sondaj comandat de Expert Forum și realizat de Agenția de Rating Politic între 30 iunie și 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.174 de adulți din România, surprinde diferențe clare între generații, niveluri de educație și opțiuni politice. Aproximativ unul din cinci respondenți declară că nu are încredere în nicio sursă de informare.
Cum se informează românii și cine păstrează încrederea
Televiziunea rămâne prima sursă în care românii spun că au încredere pentru informația de zi cu zi. Poziția sa este vizibilă inclusiv în rândul persoanelor cu studii superioare, potrivit sondajului EFOR-ARP.
Preferința pentru televiziune este relativ apropiată în electoratul principalelor partide tradiționale. Aceasta este indicată de 40,3% dintre alegătorii PNL, 39,7% dintre alegătorii PSD și 37,9% dintre alegătorii USR. Ponderea ajunge la 40,9% în rândul persoanelor de peste 60 de ani.
Datele arată și influența educației asupra alegerii surselor. Respondenții cu un nivel mai ridicat de educație acordă mai multă încredere televiziunii, radioului și portalurilor de știri. Rețelele sociale și informațiile primite de la familie au o greutate mai mare în rândul tinerilor, al persoanelor din mediul rural și al celor cu educație sub nivelul liceal.
O parte a conținutului produs de televiziuni ajunge la public și prin Facebook, YouTube sau TikTok. În aceste situații, platforma distribuie informația, iar conținutul provine în continuare dintr-o redacție.
Facebook domină distribuția știrilor
Aproape 38% dintre români indică Facebook drept platforma pe care află cel mai des știri și noutăți. Ponderea este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată de TikTok. YouTube ocupă locul al doilea în clasamentul general al rețelelor folosite pentru informare.
Facebook funcționează frecvent ca punct de întâlnire între publicații, comunități și utilizatori. Oamenii văd un titlu, o înregistrare sau o distribuire și pot continua documentarea pe site-ul unei publicații ori la o altă sursă.
Relația utilizatorilor cu TikTok este diferită. Platforma recomandă conținut și din afara cercului de conturi urmărite, în funcție de reacțiile și timpul de vizionare al fiecărei persoane. Un mesaj poate ajunge într-un interval scurt la grupuri care nu au avut anterior o legătură cu autorul său.
Acest mecanism avantajează videoclipurile scurte, mesajele personalizate și conținutul care provoacă reacții rapide. Vizibilitatea poate fi obținută înaintea construirii unei comunități stabile.
TikTok are o prezență mai puternică în publicul suveranist
În rândul simpatizanților AUR, 21,8% aleg rețelele sociale drept principala sursă de informare în care au încredere. TikTok este utilizat mai intens de acest segment electoral, de persoanele cu educație sub medie și de respondenții din mediul rural.
Tinerii sub 39 de ani au un profil de consum apropiat: preferă mai frecvent conținutul video și acordă un rol mai mare platformelor sociale. Asemănarea privește traseul informației și formatul consumat.
Sondajul descrie o asociere între preferințele media și orientarea politică. Legătura de cauzalitate nu poate fi stabilită din această cercetare. Datele nu demonstrează că folosirea unei platforme determină automat o anumită opțiune electorală.
Ele arată însă că mesajele suveraniste și publicul receptiv la discursul antisistem circulă frecvent în același ecosistem digital. Pentru partide și candidați, alegerea platformei devine o componentă importantă a strategiei politice.
YouTube se apropie de sursele media tradiționale
YouTube ocupă o poziție distinctă în raport cu celelalte platforme. Scorul său mediu de încredere este de 3,10 din 5, foarte apropiat de radio, cu 3,13, televiziune, cu 3,08, și portalurile de știri, cu 3,07.
Facebook primește un scor mediu de 2,74, iar TikTok ajunge la 2,33. Instagram este indicat drept sursă principală de știri de aproximativ 3% dintre respondenți, însă tinerii îi acordă un scor de încredere de 3,15.
YouTube este folosit intens pentru știri de grupa de vârstă 40-59 de ani. Diferența dintre mediul urban și cel rural este redusă. Platforma găzduiește emisiuni, interviuri, podcasturi și înregistrări produse de redacții, alături de conținutul creatorilor independenți.
În rândul persoanelor care folosesc YouTube ca principală rețea pentru știri, scorul de încredere acordat platformei urcă la 3,75. Acești utilizatori păstrează niveluri ridicate de încredere și în radio sau portalurile de știri.
Publicul fidel TikTok acordă platformei un scor de 3,49 și evaluează mai slab sursele jurnalistice tradiționale. Diferența sugerează existența unor ecosisteme informaționale cu grade diferite de deschidere către surse alternative.
Aproape unul din cinci români nu are încredere în nicio sursă
Cea mai sensibilă concluzie privește persoanele care resping toate sursele de informare. Aproximativ 20% dintre respondenți declară că nu au încredere în nicio sursă.
Proporția ajunge la 30,2% în rândul alegătorilor nehotărâți și este ridicată și între persoanele care nu intenționează să voteze. Aproximativ un sfert dintre simpatizanții AUR se află în aceeași situație.
Vidul de încredere schimbă natura riscului informațional. Oamenii fără un reper stabil pot valida un mesaj prin intensitatea emoției, prin repetiție sau prin apropierea percepută față de persoana care îl transmite.
Neîncrederea generalizată poate îngreuna și corectarea informațiilor false. O dezmințire venită din partea unei instituții sau a unei redacții are efect limitat asupra unui public care respinge din start orice autoritate informațională.
Scepticismul și capacitatea de verificare sunt două lucruri diferite. Chestionarul măsoară încrederea declarată, fără să evalueze competențele de educație media ale respondenților.
România urmează o tendință internațională
Rezultatele se înscriu într-o schimbare mai largă a consumului de știri. Digital News Report 2026, realizat de Reuters Institute în 48 de piețe, arată că rețelele sociale și platformele video sunt folosite pentru știri de 54% din publicul analizat. Televiziunea ajunge la 52%, iar site-urile și aplicațiile publicațiilor la 51%.
La nivel global, încrederea generală în știri a coborât la 37%. Încrederea în știrile întâlnite pe rețelele sociale este de 22%. Datele indică o distanță tot mai mare între locul în care oamenii descoperă informația și sursele pe care le consideră credibile.
Sondajul românesc măsoară separat sursa principală de încredere și platforma utilizată cel mai des pentru noutăți. Această separare explică poziția simultană a televiziunii și a Facebook: prima conduce la încredere, iar a doua domină distribuția digitală.
Ce înseamnă schimbarea pentru presa locală
Cercetarea este reprezentativă la nivel național, iar procentele sale nu pot fi transformate în estimări pentru Iași sau pentru zona metropolitană. Tendințele descrise au însă efecte directe asupra modului în care informația locală ajunge la cititori.
Redacțiile au nevoie de formate adaptate platformelor, inclusiv video scurt, explicații vizuale și titluri clare. Aceste formate trebuie să conducă spre informația completă, unde cititorul poate găsi documente, date și declarații prezentate în context.
Pentru public, verificarea sursei originale, a datei publicării și a autorului rămâne esențială. Informațiile contestate trebuie comparate cu documente oficiale și cu relatări independente.
Presa tradițională continuă să păstreze un avantaj de credibilitate, iar platformele stabilesc tot mai des ce ajunge în fața publicului. Cei aproximativ 20% dintre români care nu mai identifică nicio sursă de încredere reprezintă cea mai dificilă problemă pentru redacții, instituții și societatea democratică.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea a fost realizată printr-un panel online, cu participare voluntară și ponderare în două etape. Au fost folosite variabile precum vârsta, sexul, educația, mediul de rezidență, regiunea, utilizarea internetului și votul anterior, raportate la datele INS și AEP.
Eșantionul cuprinde 1.174 de persoane cu vârsta de minimum 18 ani, intervievate între 30 iunie și 3 iulie 2026. Marja de eroare declarată este de plus sau minus 2,8% pentru întregul eșantion.
Diferențele calculate pentru grupuri mai mici trebuie interpretate cu prudență, deoarece incertitudinea statistică este mai mare în interiorul subeșantioanelor. Cercetarea oferă o fotografie a momentului și nu poate demonstra singură o evoluție în timp.
