Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că două proiecte medicale din Iași, Spitalul Integrat de Boli Respiratorii și Institutul de Medicină Cardiovasculară, vor fi analizate împreună cu BERD pentru a se stabili dacă pot fi pregătite prin parteneriat public-privat. Deocamdată, nu vorbim despre finanțare aprobată sau despre lucrări care încep, ci despre intrarea celor două investiții într-un filtru tehnic și financiar la nivel național.
Iașul, inclus pe lista proiectelor medicale analizate
MIPE a anunțat semnarea a două contracte de asistență tehnică cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Scopul este pregătirea unor proiecte spitalicești care ar putea fi dezvoltate prin mecanismul parteneriatului public-privat, o variantă prin care statul păstrează actul medical, iar partenerul privat se ocupă de infrastructură.
Pentru Iași, anunțul contează prin includerea a două obiective majore:
- Spitalul Integrat de Boli Respiratorii Iași;
- Institutul de Medicină Cardiovasculară Iași.
Cele două proiecte se află pe lista investițiilor care urmează să fie evaluate și prioritizate, alături de alte obiective importante din țară, precum Spitalul Regional de Urgență Constanța, relocarea Spitalului de Urgență Floreasca sau Spitalul Județean de Urgență Sibiu.
Lista nu reprezintă o garanție de finanțare. Este, mai degrabă, începutul unei selecții în care vor fi analizate maturitatea proiectelor, costurile, riscurile, sursele posibile de finanțare și capacitatea statului de a susține plăți pe termen lung.
Cum ar funcționa un parteneriat public-privat în sănătate
Modelul pe care MIPE vrea să îl testeze pornește de la proiectul-pilot pentru Spitalul Universitar CF 2 din București. Acesta este primul contract vizat direct de asistența tehnică BERD și va fi folosit ca reper pentru modul în care România poate pregăti investiții medicale mari prin PPP.
În formula prezentată de minister, serviciile medicale rămân în responsabilitatea statului. Medicii, activitatea clinică și deciziile medicale nu sunt transferate către investitorul privat.
Partenerul privat ar urma să preia partea de infrastructură:
- proiectarea spitalului;
- construcția;
- dotarea;
- mentenanța clădirii și a echipamentelor;
- finanțarea inițială, din surse proprii și/sau împrumuturi.
Statul ar plăti investiția în timp, prin așa-numite plăți de disponibilitate. În cazul proiectului-pilot de la București, durata estimată a contractului este de aproximativ 30 de ani.
De ce este important Spitalul Integrat de Boli Respiratorii Iași
Pentru Iași, Spitalul Integrat de Boli Respiratorii este unul dintre proiectele medicale cu miză regională. Investiția ar trebui să ofere o infrastructură nouă pentru tratarea bolilor respiratorii, într-un domeniu în care actualele spații medicale sunt greu de adaptat standardelor moderne.
Proiectul a mai fost discutat în ultimii ani în legătură cu finanțări publice dedicate infrastructurii spitalicești. Valoarea estimată a investiției a fost indicată anterior la aproximativ 878,86 milioane de lei, adică în jur de 148 de milioane de euro, inclusiv TVA. Proiectul prevedea o capacitate de 350 de paturi, dintre care 320 pentru spitalizare continuă, 10 pentru spitalizare de zi și 20 pentru terapie intensivă.
Un astfel de spital ar însemna mai mult decât o clădire nouă. Ar putea schimba modul în care sunt tratate cazurile respiratorii complexe în Iași și în regiunea Moldovei, mai ales într-un oraș care deservește pacienți din mai multe județe.
Institutul de Medicină Cardiovasculară, o investiție așteptată în toată Moldova
Al doilea proiect ieșean menționat de MIPE este Institutul de Medicină Cardiovasculară Iași. Importanța sa este evidentă într-o regiune în care Iașul funcționează deja ca centru medical pentru pacienți din Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava, Bacău sau Vrancea.
Un institut cardiovascular modern ar putea însemna acces mai bun la diagnostic, tratament intervențional, chirurgie cardiovasculară și recuperare. În prezent, presiunea pe infrastructura medicală din Iași este mare, iar un proiect de acest tip ar avea impact nu doar local, ci regional.
Și în acest caz, includerea în analiza MIPE-BERD trebuie citită corect. Proiectul intră într-o etapă de evaluare. Nu există, în acest moment, o decizie finală privind finanțarea prin PPP.
Ce spune ministrul Dragoș Pîslaru
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis că România are nevoie de spitale noi și de proiecte pregătite riguros înainte de semnarea contractelor.
„România are nevoie de spitale noi. Nu de promisiuni despre spitale, de spitale”, a declarat ministrul, potrivit comunicatului MIPE.
Dragoș Pîslaru a subliniat că modelul propus păstrează serviciile medicale în zona publică, în timp ce infrastructura ar putea fi finanțată și construită cu sprijin privat.
„Serviciile medicale rămân ale statului. Infrastructura se construiește mai rapid, cu bani privați, și se plătește în timp”, a mai transmis ministrul.
Mesajul MIPE este că parteneriatul public-privat ar putea fi folosit pentru accelerarea investițiilor în spitale, în condițiile în care bugetele publice și fondurile europene nu acoperă întotdeauna ritmul necesar de dezvoltare.
Avantajele și riscurile unui PPP pentru spitalele din Iași
Pentru Iași, un model PPP ar putea aduce câteva avantaje clare: acces mai rapid la finanțare, presiune contractuală mai mare pe respectarea termenelor și transferul unor riscuri tehnice către partenerul privat.
Dar există și riscuri. Contractele de acest tip sunt complexe și pot crea obligații bugetare pe termen lung. Dacă proiectul este pregătit superficial, costurile pot deveni dificil de susținut. Dacă documentația este solidă, modelul poate oferi o soluție realistă pentru investiții care altfel ar depinde ani la rând de alocări bugetare succesive.
De aceea, rolul BERD este important. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi asistență tehnică pentru structurarea proiectelor, astfel încât acestea să poată fi finanțate, construite și operate în condiții clare.
Ce urmează pentru cele două proiecte din Iași
În etapa următoare, MIPE, BERD, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor vor analiza până la zece proiecte spitalicești strategice. Evaluarea va arăta care dintre ele sunt suficient de mature pentru a intra într-un portofoliu național pregătit pentru atragerea de investiții private.
Pentru Iași, includerea Spitalului Integrat de Boli Respiratorii și a Institutului de Medicină Cardiovasculară pe această listă este o veste importantă, dar nu trebuie interpretată ca o promisiune de șantier imediat.
Este un pas de pregătire. Iar în infrastructura medicală, tocmai această etapă face adesea diferența dintre proiectele care rămân ani de zile în declarații și cele care ajung, în cele din urmă, la contracte, finanțare și lucrări.
