Împăduririle în județul Iași au adăugat 437 de hectare fondului forestier, prin proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență. Bilanțul prezentat la începutul lunii august 2026 plasează Iașul pe locul al doilea între cele cinci județe din aria Gărzii Forestiere Suceava, după Botoșani. Programul urmărește extinderea pădurilor și adaptarea terenurilor vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.
Lucrările au fost realizate prin Componenta C2 din PNRR, dedicată pădurilor și protecției biodiversității. La nivelul celor cinci județe au fost create 2.338 de hectare de pădure, dintre care aproape 19% se află în județul Iași.
Împăduriri în județul Iași pe a doua suprafață din regiune
Cea mai mare suprafață împădurită prin acest program a fost înregistrată în județul Botoșani, unde plantațiile noi ocupă 1.452 de hectare. Iașul urmează cu 437 de hectare, înaintea județelor Suceava, Bacău și Neamț.
Distribuția suprafețelor este următoarea:
- Botoșani: 1.452 de hectare
- Iași: 437 de hectare
- Suceava: 284 de hectare
- Bacău: 130 de hectare
- Neamț: 35 de hectare
Cifrele însumează 2.338 de hectare. Botoșani și Iași concentrează împreună aproape 81% din suprafața împădurită în cadrul programului regional.
Ponderea ridicată a celor două județe are legătură cu deficitul de vegetație forestieră existent în această parte a Moldovei. Terenurile agricole degradate sau suprafețele vulnerabile la secetă și eroziune pot beneficia direct de apariția unor plantații forestiere.
Peste 4.000 de hectare propuse prin 212 proiecte
În aria administrată de Garda Forestieră Suceava au fost depuse 212 proiecte, care vizau peste 4.000 de hectare. Dintre acestea, 183 au fost acceptate, iar 122 au primit finanțare.
Rata de acceptare a proiectelor a fost de aproximativ 86%. Proiectele finanțate au reprezentat aproape 58% din totalul solicitărilor depuse.
Suprafața împădurită efectiv, de 2.338 de hectare, reprezintă mai mult de jumătate din terenul propus inițial prin cererile de finanțare. Diferența dintre suprafețele solicitate și cele realizate este explicată de proiectele care nu au trecut evaluarea sau care nu au ajuns la etapa finanțării.
Valoarea totală a investițiilor a depășit 90 de milioane de euro. Finanțarea eligibilă acordată prin PNRR a fost de peste 31 de milioane de euro.
Ce efecte pot avea noile păduri
Extinderea fondului forestier poate reduce eroziunea solului și pierderea apei din terenurile expuse secetei. Rădăcinile stabilizează solul, iar vegetația încetinește scurgerea apei după precipitații abundente.
Noile suprafețe pot contribui și la conectarea zonelor naturale deja existente. Această continuitate oferă animalelor și plantelor condiții mai bune de deplasare și răspândire, în special în zonele în care pădurile sunt fragmentate de terenuri agricole și infrastructură.
Efectele climatice și ecologice apar gradual. O plantație tânără are nevoie de timp pentru a forma un ecosistem stabil, iar rezultatul depinde de speciile utilizate, calitatea lucrărilor, condițiile meteorologice și întreținerea realizată în primii ani.
Din acest motiv, suprafața plantată reprezintă doar primul indicator al programului. Rata de prindere a puieților și menținerea culturilor forestiere vor arăta eficiența reală a investițiilor.
Plantațiile vor fi verificate până la 20 de ani
Finalizarea lucrărilor nu încheie obligațiile beneficiarilor. Suprafețele împădurite vor fi verificate periodic, pentru a se constata starea plantațiilor și respectarea condițiilor asumate prin proiecte.
Monitorizarea poate continua până la 20 de ani după atingerea reușitei definitive a culturilor forestiere. Verificările sunt importante deoarece seceta, incendiile, bolile, pășunatul necontrolat sau întreținerea insuficientă pot afecta puieții înainte de maturizare.
Programul regional a inclus și refacerea unor păduri afectate de fenomene naturale. Două proiecte distincte au permis refacerea a 68 de hectare, prin investiții estimate la aproximativ 1,1 milioane de euro.
Pentru județul Iași, cele 437 de hectare reprezintă o extindere măsurabilă a fondului forestier. Evaluarea completă va depinde de evoluția plantațiilor și de capacitatea beneficiarilor de a menține suprafețele în următoarele decenii.
