Legea anti-dezinformare a revenit în dezbaterea publică după un incident violent produs în județul Cluj, unde o ambulanță ar fi fost atacată în urma răspândirii unei informații false pe internet. Parlamentarii consultați susțin soluții foarte diferite, de la interzicerea TikTok și restricționarea accesului minorilor până la menținerea actualului cadru legal.
Discuția privește proiectul înregistrat la Senat ca L96/2025 și la Camera Deputaților ca PL-x 200/2025. Inițiativa urmărește limitarea propagării conținutului ilegal, a mesajelor care instigă la ură și a informațiilor care manipulează publicul pe teme majore de interes național.
Potrivit unei sinteze publicate de Ora de Iași, pe baza declarațiilor acordate HotNews, reprezentanții PNL, USR, PSD, UDMR și AUR au evaluări diferite asupra măsurilor care ar trebui introduse și asupra capacității statului de a le aplica.
Legea anti-dezinformare prevede intervenții rapide ale platformelor
Proiectul a fost depus în martie 2025 de parlamentari USR și PNL, alături de reprezentantul minorității evreiești. Radu Miruță se află printre inițiatori, însă documentul are în total 23 de semnatari.
Forma adoptată de Senat vizează platformele online foarte mari, definite potrivit Regulamentului european privind serviciile digitale. Printre principalele măsuri propuse se află:
- eliminarea conținutului ilegal în cel mult 15 minute de la publicare, cu ajutorul unor sisteme automate;
- limitarea distribuirii anumitor postări la cel mult 150 de utilizatori;
- interzicerea promovării contra cost a conținutului vizat;
- amenzi de până la 1% din cifra de afaceri pentru furnizorii care nu respectă obligațiile;
- atribuirea competenței de sancționare către ANCOM.
Inițiativa a primit avize negative din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și ANCOM. Au existat avize negative și în unele comisii parlamentare. Observațiile instituțiilor au vizat, printre altele, claritatea definițiilor, raportarea la legislația europeană și posibilitatea aplicării efective.
Conform fișei oficiale a Senatului, proiectul a fost adoptat la 12 iunie 2025 în condițiile articolului 75 din Constituție, după expirarea termenului de dezbatere. Documentul a ajuns ulterior la Camera Deputaților, care are rol decizional.
Alexandru Muraru susține interzicerea TikTok
Deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru a exprimat cea mai restrictivă poziție dintre parlamentarii citați. El consideră că dezbaterea trebuie să includă interzicerea TikTok și limitarea accesului minorilor la rețelele sociale.
Argumentul său este legat de efectele pe care informațiile false le pot produce asupra siguranței publice, în special într-o societate în care educația media și capacitatea de verificare a surselor rămân reduse.
Poziția exprimată îi aparține deputatului Alexandru Muraru. Ea nu reprezintă, în lipsa unei decizii formale, o hotărâre oficială a PNL privind interzicerea platformei.
Parlamentarul a admis și necesitatea compatibilității cu Digital Services Act, regulamentul european care stabilește deja obligații pentru marile platforme online.
USR cere adoptarea unor mecanisme rapide și transparente
Deputata USR Oana Murariu susține proiectul și consideră că actualele proceduri de raportare a conținutului fals funcționează prea lent. În opinia sa, răspunsul trebuie construit prin mecanisme clare, transparente și ușor de verificat.
Ea respinge interzicerea platformelor și avertizează că redactarea unui proiect complet nou ar putea amâna reglementarea cu unul sau doi ani.
USR invocă și limitele deja stabilite prin Constituție pentru libertatea de exprimare. Legea fundamentală interzice defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, incitarea la discriminare și violență publică, precum și manifestările obscene contrare bunelor moravuri.
Problema rămasă deschisă privește autoritatea care va evalua conținutul și garanțiile oferite persoanelor ale căror postări sunt eliminate sau limitate.
PSD și UDMR contestă aplicabilitatea proiectului
Deputatul PSD Mihai Ghigiu atrage atenția că în Parlament se află mai multe inițiative privind dezinformarea, însă multe dintre ele folosesc termeni insuficient definiți.
Expresii precum „conținut malițios” sau „teme majore de interes național” pot genera interpretări diferite. O lege aplicată neuniform ar putea produce litigii și decizii contradictorii.
PSD susține elaborarea unei reglementări care să poată fi pusă în practică și accentuează rolul educației pentru verificarea informațiilor. Efectele programelor de educație media apar însă în timp, în timp ce mesajele false se propagă în câteva minute.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, acceptă necesitatea unei intervenții pe termen scurt, dar se declară sceptic în privința capacității instituțiilor românești de a controla marile platforme.
El invocă inclusiv dificultatea verificării vârstei utilizatorilor. Un copil poate ocoli ușor restricțiile prin declararea unei alte date de naștere, dacă platforma nu introduce un sistem suplimentar de verificare.
AUR avertizează asupra riscului de cenzură
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge adoptarea unei legi speciale și susține că persoanele care publică mesaje ilegale pot fi sancționate prin actualul cadru juridic.
În evaluarea sa, riscul unor abuzuri și al limitării libertății de exprimare depășește beneficiile unei noi reglementări. Peiu consideră că incidentele violente asociate informațiilor false sunt izolate și se opune, din principiu, unor restricții suplimentare.
Această poziție deschide întrebarea centrală a dezbaterii: câtă putere poate primi o instituție sau un algoritm pentru a limita conținutul fără să afecteze opiniile legitime, critica politică ori relatarea jurnalistică?
Votul final aparține Camerei Deputaților
La 12 august 2026, proiectul figura în evidențele parlamentare ca fiind trimis Camerei Deputaților pentru dezbatere, sub numărul PL-x 200/2025. Un vot final nu era consemnat.
Camera poate modifica substanțial documentul, poate introduce garanții suplimentare sau poate respinge inițiativa. Clarificarea definițiilor, procedura de contestare a eliminării unei postări și delimitarea competențelor ANCOM vor influența direct forma finală.
Dezbaterea arată trei probleme distincte: răspândirea rapidă a informațiilor false, limitele tehnice ale verificării automate și protejarea libertății de exprimare. O reglementare funcțională va trebui să răspundă simultan tuturor celor trei.
