PNL le dă 10 zile contestatarilor lui Ilie Bolojan să retragă procesele. Ce riscă parlamentarii care refuză

de Echipa Editoriala

Conducerea Partidului Național Liberal a decis să impună un termen de 10 zile membrilor care au contestat în instanță hotărârile formațiunii. Parlamentarii care nu își retrag acțiunile judiciare riscă să fie îndepărtați din grupurile parlamentare ale PNL, în cadrul măsurilor adoptate pentru consolidarea disciplinei interne.

Decizia a fost luată duminică, 8 noiembrie 2026, în ședința Biroului Politic Național (BPN), și confirmată public luni de reprezentanți ai partidului, inclusiv de președintele Ilie Bolojan.

Ultimatum de 10 zile pentru contestatarii conducerii PNL

Conducerea liberală încearcă să încheie disputele interne care au generat mai multe acțiuni în instanță împotriva hotărârilor adoptate de structurile statutare ale partidului.

În cadrul ședinței BPN au fost aprobate, cu majoritate de voturi și cinci voturi împotrivă, trei măsuri privind disciplina politică.

Prima stabilește un termen de 10 zile pentru retragerea acțiunilor judiciare. A doua privește îndepărtarea din grupurile parlamentare a celor care nu respectă disciplina de vot, iar a treia vizează încetarea reprezentării partidului de către membrii implicați în acțiunile interne vizate de hotărâre.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat că măsurile urmăresc respectarea deciziilor adoptate de partid, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.

Potrivit liderului liberal, parlamentarii își păstrează libertatea de a vota potrivit propriilor convingeri, însă cei care nu respectă pozițiile politice asumate colectiv nu ar trebui să continue să facă parte din grupurile parlamentare ale formațiunii.

12 cauze judiciare legate de deciziile partidului

Disputele interne au ajuns în instanță după adoptarea unor hotărâri privind organizarea și conducerea PNL.

În ședința Biroului Politic Național, Gabriel Andronache a prezentat situația juridică a conflictelor, fiind inventariate 12 cauze referitoare la decizii adoptate de conducerea formațiunii.

Acțiunile vizează inclusiv hotărâri ale BPN din 15 iunie 2026, convocarea Congresului, decizii ale Consiliului Național și hotărâri ale noii conduceri.

Dosarele cuprind cereri de suspendare sau anulare a unor hotărâri interne, precum și solicitări de despăgubiri.

Printre liberalii care au contestat în instanță decizii ale partidului se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

Existența acestor acțiuni judiciare nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Instanțele sunt cele competente să stabilească legalitatea hotărârilor contestate.

Ilie Bolojan cere disciplină de vot și o opoziție coerentă

Conflictul intern se desfășoară într-un context politic în care PNL a trecut în opoziție, după pierderea guvernării.

Conducerea partidului consideră necesară o poziționare unitară a parlamentarilor și reprezentanților liberali în instituțiile publice.

Discuțiile au vizat inclusiv situația unor reprezentanți ai PNL care continuă să ocupe funcții guvernamentale după decizia formațiunii de a trece în opoziție.

Au fost menționați prefecți din județele Călărași, Galați, Giurgiu, Ilfov și Brașov, precum și subprefecți din Argeș, București și Ilfov.

Conducerea liberală urmărește corelarea reprezentării instituționale cu noua poziționare politică a partidului.

PNL pregătește și discuții pentru fuziunea cu Forța Dreptei

În aceeași perioadă, liberalii au aprobat începerea negocierilor pentru o posibilă fuziune prin absorbție cu Forța Dreptei, formațiunea condusă de fostul președinte al PNL, Ludovic Orban.

Această direcție face parte din reorganizarea politică a liberalilor, care încearcă să își consolideze structurile și să construiască o alternativă de centru-dreapta după trecerea în opoziție.

Totodată, conducerea a discutat despre dezvoltarea unor comisii de specialitate menite să contribuie la elaborarea politicilor publice ale partidului.

Ce se întâmplă dacă parlamentarii nu retrag procesele

Măsura privind contestatarii PNL vizează în primul rând apartenența la grupurile parlamentare și reprezentarea politică a formațiunii.

Îndepărtarea dintr-un grup parlamentar nu înseamnă automat pierderea mandatului de deputat sau senator. Mandatul parlamentar este distinct de apartenența la un partid ori la un grup politic.

Termenul de 10 zile acordat de conducerea PNL a început să curgă, potrivit informațiilor comunicate după ședință, de la 8 noiembrie 2026.

La expirarea acestuia, conducerea partidului va putea pune în aplicare măsurile anunțate pentru parlamentarii care nu își retrag acțiunile judiciare, în condițiile procedurilor aplicabile.

S-ar putea să te intereseze și