La 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, autoritățile ieșene au marcat momentul prin discursuri solemne, evenimente culturale și apeluri la memoria istorică comună. Dincolo de dimensiunea simbolică a zilei de 27 martie, relația actuală dintre Iași și Republica Moldova se măsoară însă mai ales prin indicatori economici, administrativi și logistici, care arată cât de conectate sunt, în practică, cele două spații.
Actul istoric din 27 martie 1918, prin care Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu Regatul României, rămâne un reper constant în discursul public al autorităților locale. Cu prilejul comemorării, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a transmis un mesaj în care a pus accent pe dimensiunea identitară și simbolică a relației de peste Prut. „Acum 108 ani, Basarabia a ales, cu mult curaj, să se întoarcă acasă. (…) Iașul a fost și rămâne aproape din această poveste. Nu doar prin geografie, ci prin spirit”, a afirmat acesta.
Mesajul se înscrie în registrul obișnuit al evocărilor istorice, în care apropierea dintre Iași și spațiul basarabean este prezentată în termeni de memorie comună, solidaritate culturală și destin împărtășit. În plan concret, însă, relația dintre cele două maluri ale Prutului funcționează astăzi în logica unor interese economice și administrative precise, în care Iașul joacă rolul de centru regional pentru tranzit, educație, servicii și afaceri.
Marcarea aniversării a fost transpusă instituțional într-un program de diplomație culturală organizat sub egida proiectului „Poduri peste Prut”, derulat de Consiliul Județean Iași împreună cu Consulatul General al Republicii Moldova. Evenimentele au combinat componenta academică și cea artistică. La Palatul Culturii au avut loc sesiuni de comunicări dedicate contextului istoric al Unirii, cu participarea unor invitați precum Ion Tighineanu, Ion Hadârcă, Victor Spinei, Ion Varta, Cassian Maria Spiridon și Adrian Covăsnianu. Seara a continuat cu spectacolul folcloric „Hora peste Prut”, organizat la Agora Iași, și cu un concert oficial la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, dedicat compozitorului Eugen Doga.
Dincolo de acest cadru festiv, relația dintre Iași și Republica Moldova este susținută de câteva mecanisme concrete. Unul dintre cele mai vizibile este cel educațional și profesional. Universitățile ieșene continuă să atragă un număr important de tineri din Republica Moldova, iar o parte dintre aceștia rămân ulterior în oraș, contribuind la acoperirea deficitului de forță de muncă în domenii precum IT, inginerie sau sănătate.
O a doua dimensiune este cea imobiliară. Cererea venită din partea persoanelor din Republica Moldova, în special a celor care dețin și cetățenie română, susține de mai mulți ani piața rezidențială ieșeană. Pentru dezvoltatorii imobiliari și pentru economia locală, acest flux transfrontalier de capital are un rol important, inclusiv în perioade în care creditarea internă încetinește.
La acestea se adaugă componenta administrativă și instituțională. Prin proiecte finanțate din programe europene transfrontaliere, în special prin Interreg NEXT România–Republica Moldova, autoritățile din Iași sunt implicate în inițiative comune care vizează infrastructura, sănătatea, mobilitatea și gestionarea situațiilor de urgență. Acest tip de cooperare consolidează poziția Iașului ca hub regional în relația cu spațiul de peste Prut.
În contrapondere cu această interdependență tot mai clară, infrastructura de conectivitate rămâne însă mult sub nivelul discursului politic. Aici se vede cel mai bine distanța dintre declarațiile despre apropiere și realitatea din teren. Punctul de Trecere a Frontierei de la Sculeni continuă să fie afectat de timpi mari de așteptare pentru transportatori, proiectele majore de infrastructură rutieră avansează lent, iar perspectiva unei conexiuni rapide pe axa Iași–Ungheni rămâne dependentă de proceduri greoaie și termene incerte. În plus, diferența de ecartament feroviar dintre România și Republica Moldova continuă să limiteze fluiditatea transportului feroviar de mărfuri și pasageri.
Astfel, la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, relația dintre Iași și Republica Moldova rămâne una puternică la nivel simbolic și tot mai relevantă din punct de vedere economic și administrativ. Totuși, fără investiții accelerate în infrastructura de legătură, apropierea invocată în discursurile oficiale riscă să rămână mai degrabă o formulă comemorativă decât o realitate funcțională de zi cu zi.
Sursa foto: Facebook Costel Alexe
