Masterplanul Metropolitan Iași încadrează platoul Moara de Vânt ca zonă strategică prioritară, în jurul căreia se vor concentra investițiile publice majore din nordul orașului – Spitalul Regional de Urgență, Sala Polivalentă, Aqua Park și Aeroportul. Buget estimat pentru zonă: 95 milioane de euro, plus încă 129 de milioane pentru drumurile de acces.
Iașul are, la nord de centrul istoric, o zonă care va concentra în următorii ani cele mai mari investiții publice din regiune: Spitalul Regional de Urgență (SRU), Sala Polivalentă, Aqua Park-ul propus și Aeroportul, toate gravitând în jurul platoului Moara de Vânt. În Masterplanul Metropolitan Iași, această zonă este încadrată ca zonă strategică prioritară, cu o fișă de proiect dedicată și un buget orientativ de 95 de milioane de euro pentru pregătirea teritoriului. La acestea se adaugă încă 129 de milioane de euro alocați separat pentru infrastructura rutieră de acces – legătura dintre autostrada A8 și SRU, lărgirea Șoselei C.A. Rosetti și finalizarea Variantei de Ocolire Iași Est.
Documentul, realizat în parteneriat cu Banca Mondială, atrage atenția că zona riscă o dezvoltare imobiliară fragmentată, în absența unui cadru clar de planificare. Pe scurt: investițiile publice majore atrag inevitabil dezvoltatori privați, dar fără reguli stabilite din timp, riscul este să apară cartiere noi nedeservite de drumuri, utilități sau spații verzi.
De ce este nevoie de o planificare integrată
Premisa Masterplanului este că Zona de Nord nu se poate dezvolta haotic în jurul SRU și al Sălii Polivalente. Cele două investiții vor genera fluxuri zilnice importante de pacienți, însoțitori, personal medical, spectatori și transport de urgență. La acestea se adaugă presiunea Aeroportului și a viitorului Aqua Park. În scenariul prezentat de document, lipsa unei planificări coordonate ar bloca accesul ambulanțelor, ar crește presiunea pe arterele actuale și ar transforma platoul Moara de Vânt într-o aglomerare imobiliară fără coerență urbană.
Pentru a evita acest scenariu, Masterplanul propune securizarea, încă de pe acum, a coridoarelor de teren necesare pentru drumurile inelelor metropolitane R2 și R3, pentru rețelele tehnico-edilitare și pentru spațiile verzi. Doar după ce aceste rezerve sunt protejate prin PUZ și expropriere, ar urma să fie autorizate dezvoltările private.
Trei etape de implementare, până în 2032
Calendarul propus prin Masterplan este eșalonat pe șase ani. Prima etapă, 2026–2027, prevede finalizarea licitației, elaborarea documentației PUZ pentru întreaga zonă, consultarea publică și aprobarea finală prin Hotărâre de Consiliu Local. A doua etapă, 2027–2029, ar urma să cuprindă proiectele tehnice (studii de fezabilitate și proiecte de execuție) pentru infrastructura majoră și obținerea finanțărilor europene. Etapa a treia, 2029–2032, este cea de execuție efectivă: construcția inelelor R2 și R3, extinderea utilităților și amenajarea spațiilor verzi.
Cei 95 de milioane de euro: pe ce s-ar duce banii
Bugetul orientativ al zonei este împărțit pe cinci capitole: 2 milioane pentru documentațiile tehnice (PUZ, studii de fezabilitate, proiecte tehnice), 55 de milioane pentru infrastructura rutieră majoră (segmentele inelelor R2, R3 și drumurile colectoare), 15 milioane pentru extinderea rețelelor de apă, canal, energie și gaz, alte 15 milioane pentru exproprieri în vederea utilității publice și încă 8 milioane pentru zone verzi, piste velo și spații de agrement. La acestea se adaugă, în fișa separată dedicată infrastructurii de tranzit, cele 129 de milioane de euro pentru Varianta de Ocolire Iași Est, legătura A8 – SRU și lărgirea Șoselei C.A. Rosetti la patru benzi.
Ce ar însemna pentru locuitorii Iașului
Pentru ieșeni, miza practică este una de timp și acces. Drumul de legătură A8 – SRU și lărgirea Șoselei C.A. Rosetti ar reduce semnificativ timpul de intervenție al ambulanțelor către Spitalul Regional, dar și durata navetei zilnice spre Aeroport. În același timp, profilul nou al Șoselei C.A. Rosetti, cu patru benzi, este gândit pentru a permite benzi dedicate transportului public și piste velo separate. Pentru zona Moara de Vânt, planificarea integrată ar însemna locuințe noi cu acces la utilități și spații verzi, în loc de dezvoltări punctuale.
Implementarea depinde, însă, de coordonarea instituțională între Primărie, ADI ZMI, Consiliul Județean și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În lipsa unei abordări coerente, atenționează Masterplanul, Zona de Nord riscă să repete greșelile altor cartiere extinse rapid în ultimii ani, fără infrastructură.
