Masterplanul Metropolitan Iași, aprobat de ADI ZMI, prevede operaționalizarea trenului metropolitan pe infrastructura feroviară existentă, cu integrare tarifară și extindere ulterioară spre Aeroportul Internațional. Proiectul devine, în document, „coloana vertebrală” a mobilității din Zona Metropolitană.
Iașul ar urma să capete, în următorii ani, o rețea de tren metropolitan care să-i lege gările existente cu localitățile periurbane și, mai târziu, cu Aeroportul Internațional. Componenta este una dintre cele mai consistente din Masterplanul Metropolitan Iași, document strategic realizat în parteneriat cu Banca Mondială și aprobat în Adunarea Generală a ADI ZMI.
Logica este simplă: în loc să se construiască o nouă linie de la zero, autoritățile vor să folosească infrastructura feroviară aflată deja în teren, să amenajeze halte și stații suplimentare și să integreze trenul în același sistem de bilete cu autobuzele urbane și metropolitane. Pe scurt, un singur abonament, mai multe moduri de transport.
O implementare în două etape
Documentul împarte proiectul în două etape clare. În prima, până spre finalul deceniului, ar urma să fie pus în funcțiune serviciul propriu-zis: orar cadențat, puncte de oprire amenajate, integrare tarifară și informațională cu rețeaua urbană și metropolitană. În a doua etapă, planificată pentru intervalul 2029–2032, serviciul ar urma să fie extins spre Aeroportul Internațional Iași, considerat un obiectiv regional major care necesită o conexiune publică rapidă.
Bugetul orientativ pentru prima fază, indicat în Masterplan, este de 100–110 milioane de euro, cu mențiunea că investiția în material rulant și amenajarea haltelor poate fi finanțată separat, prin Programul Transport 2021–2027 și prin instrumente europene precum CEF (Connecting Europe Facility) sau prin împrumuturi de la BEI, BERD ori Banca Mondială.
Punctele de oprire propuse: din Piața Sudului până la Vlădiceni
Trenul metropolitan ar urma să oprească într-o serie de puncte care, în viziunea documentului, devin noduri intermodale – locuri în care călătorul trece de la tren la autobuz, la transport metropolitan, la bicicletă sau la mașina parcată într-un sistem Park & Ride.
Printre punctele de oprire menționate în Masterplan se numără Gara Mare, Gara Nicolina/Socola, Piața Sudului (cu legături spre Valea Adâncă și Balciu), Aumovio, Vlădiceni (cu legături spre Tomești), precum și Baza 3. La acestea se adaugă, ca puncte intermodale, zone precum Țuțora, Tehnopolis, pasarela Nicolina, Podu Roș sau Târgu Cucu, unde fluxurile de călători ar trece de pe tren pe transportul urban.
Bicicleta și autobuzul, ca „feedere” pentru tren
Una dintre ideile centrale ale Masterplanului este că trenul metropolitan nu poate funcționa singur. Documentul îl descrie drept „coloană vertebrală” (backbone) a mobilității, în jurul căreia se construiesc sisteme complementare. Autobuzele metropolitane ar urma să fie sincronizate cu orarul trenurilor și să joace rol de distribuție în interiorul localităților, iar rețeaua velo, dezvoltată pe trei niveluri, ar prelua „primul și ultimul kilometru” al călătoriei.
Concret, fiecare stație importantă este gândită ca un mic hub: parcări securizate pentru biciclete (de tip boxă sau rastele supravegheate), stații de încărcare pentru e-bike, sisteme de bike-sharing și, acolo unde e cazul, parcări Park & Ride.
Un singur bilet pentru tren, autobuz și tramvai
Componenta de integrare tarifară este, poate, cea mai vizibilă pentru cetățean. Masterplanul prevede un sistem unic de bilete – card sau aplicație – valabil în trenul metropolitan, în autobuzele CTP, la operatorii metropolitani și, ulterior, corelat cu abonamentele pentru parcările Park & Ride de pe inelele R1 și R2.
În prima fază, prevăzută pentru 2026–2027, integrarea ar urma să se facă între autobuz și tramvai, paralel cu primele amenajări de tip Bike & Ride la gările existente. În faza a doua, 2027–2030, ar fi operaționalizat trenul metropolitan pe primele rute-pilot, urmând ca până în 2032 să fie finalizate hub-urile multimodale complete.
De ce contează pentru navetiști
Pentru locuitorii din Lețcani, Holboca, Miroslava, Ciurea, Tomești sau pentru cei din zonele periurbane mai îndepărtate, miza este una directă: o alternativă la mașina personală, mai rapidă în orele de vârf și mai puțin afectată de aglomerația rutieră. Documentul invocă explicit reducerea presiunii pe arterele rutiere, scăderea emisiilor de CO₂ și creșterea coeziunii teritoriale.
Pașii imediați țin de coordonarea cu CFR SA și cu operatorii feroviari, de pregătirea studiilor de fezabilitate operațională (capacitate, material rulant, grafic de mers) și de definitivarea documentațiilor tehnice pentru halte și stații – etape pe care Masterplanul le încadrează în 2026.
