Municipalitatea riscă să rămână fără cadru legal pentru autorizațiile de construire, în condițiile în care studiile de fundamentare sunt blocate de peste un an, iar noi licitații abia urmează să fie lansate.
Iașul se apropie cu pași repezi de un moment critic pentru dezvoltarea sa urbană. Planul Urbanistic General (PUG) actual, aprobat la finalul anilor ’90, va rămâne fără valabilitate la 31 decembrie 2026, iar noul document strategic, deși este în pregătire de câțiva ani, nu are șanse realiste să fie finalizat până atunci. În lipsa unui PUG actualizat, Primăria nu va mai avea o bază legală clară pentru emiterea autorizațiilor de construire, ceea ce înseamnă că dezvoltarea orașului ar putea intra într-o zonă de improvizație, gestionată exclusiv prin planuri zonale punctuale.
Potrivit informațiilor publicate de APIX, documentul aflat în vigoare ar fi trebuit, conform legii, să fie revizuit la fiecare zece ani. Iașul a depășit însă cu mult acest termen, iar valabilitatea actualului PUG a fost prelungită succesiv. Ministerul Dezvoltării a confirmat, într-un răspuns transmis publicației citate, că termenul-limită până la care planurile vechi mai pot fi prelungite prin hotărâre a consiliului local este 31 decembrie 2026. După această dată, autoritățile locale nu mai dispun de instrumentul juridic principal pentru a coordona dezvoltarea orașului.
Stadiul actual al lucrărilor pentru noul PUG arată că termenul nu va putea fi respectat. În 2023, municipalitatea a semnat mai multe contracte pentru documentații care urmează să fie integrate în viitorul plan general, vizând zone-cheie precum Centru, Sărărie, Copou Nord, Copou Sud, dar și perimetrele din jurul mănăstirilor Trei Ierarhi, Cetățuia, Galata și Frumoasa. Potrivit APIX, fiecare contract presupune patru etape, însă lucrările sunt blocate de peste un an în prima fază, cea a studiilor de fundamentare. Mai mult, doar patru dintre aceste documentații au depășit etapa inițială, iar pentru celelalte zone studiile nici măcar nu au fost publicate.
Stadiul fiecărei documentații poate fi urmărit pe site-ul Primăriei Iași, la secțiunea PUZCP, principala firmă implicată în aceste lucrări fiind Arc Design.
În paralel, în bugetul pe 2026 au fost alocate sume noi pentru actualizarea cadrului urbanistic. Astfel, un milion de lei este destinat unor planuri zonale pentru cartierele C.A. Rosetti, Bucium, Viticultori, Păcurari și pentru zona CUG, fosta platformă industrială Fortus. Alți 700.000 de lei vor merge către PUZ-urile pentru zonele Cicoarei, inclusiv șesul Bahluiului până la limita administrativă a Iașului, Moara de Vânt și Aroneanu – Popricani. Pentru întocmirea propriu-zisă a noului PUG sunt prevăzuți 600.000 de lei. Pentru studiile aflate deja în derulare, municipalitatea a alocat suplimentar 5 milioane de lei.
Toate aceste investiții sunt suportate exclusiv din bugetul local, deși, potrivit APIX, alte administrații din țară au accesat fonduri nerambursabile pentru actualizarea planurilor urbanistice. Ministerul Dezvoltării a transmis că Iașul nu a beneficiat de finanțare prin PNRR – Componenta 10 (Fondul Local) sau de la bugetul de stat în perioada 2016–2025 pentru această componentă. De asemenea, ministerul a precizat că Primăria Iași nu a depus, până în prezent, nicio documentație de urbanism spre avizare, ceea ce indică o întârziere semnificativă față de etapele administrative necesare.
Pentru ieșeni, consecințele unei eventuale expirări a PUG-ului sunt concrete. Lipsa unui plan general actualizat înseamnă că proiectele imobiliare, infrastructura, spațiile publice și investițiile private vor depinde de aprobări punctuale, prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu, ceea ce face dezvoltarea orașului mai greu de prevăzut și de coordonat. În practică, regula devine excepția, iar coerența urbanistică, deja fragilă, riscă să se piardă complet.
Istoricul recent confirmă această tendință. Prima încercare de actualizare a PUG-ului datează din mandatul fostului primar Gheorghe Nichita, când, în 2012, a fost prezentat un nou document strategic, plătit din bani publici, dar care nu a mai fost aprobat. După 2015, sub conducerea lui Mihai Chirica, lucrurile au continuat într-un ritm sincopat. Aproape un deceniu mai târziu, Iașul rămâne în aceeași situație: cu un plan vechi, prelungit artificial, și cu un viitor PUG care, deocamdată, există mai mult pe hârtie decât în realitate.
Mai departe, ritmul în care municipalitatea va organiza licitațiile, va semna contractele și va finaliza documentațiile va decide dacă Iașul intră în 2027 cu un cadru urbanistic modern sau cu un vid administrativ greu de gestionat.
