Masterplanul Metropolitan Iași încadrează zona Gării și triajul de la Socola în categoria zonelor strategice prioritare de regenerare urbană. Pe terenurile CFR rămase neutilizate ar urma să apară locuințe, birouri, parcuri liniare și spații culturale, în jurul unui hub intermodal modernizat. Buget estimat: 69,5 milioane de euro.
Iașul are, în interiorul orașului consolidat, două enclave infrastructurale care nu se prea văd pe radarul public, dar ocupă suprafețe semnificative: zona Gării și triajul feroviar de la Socola. Ambele aparțin CFR, ambele sunt astăzi supradimensionate în raport cu nevoile efective ale transportului feroviar și ambele sunt încadrate, în Masterplanul Metropolitan Iași, în categoria zonelor strategice prioritare de regenerare urbană. Documentul, realizat în parteneriat cu Banca Mondială și aprobat de Adunarea Generală a ADI ZMI, propune transformarea lor, etapizată, în noi cartiere urbane mixte.
Premisa este că Iașul nu mai are sens să se extindă necontrolat la periferie atâta timp cât are, în chiar inima orașului, rezerve funciare ale statului care pot fi reactivate. Reconversia, subliniază documentul, nu presupune diminuarea rolului transportului feroviar, ci adaptarea infrastructurii la cerințele actuale și integrarea sa într-un model urban contemporan.
Zona Gării: din punct de tranzit, în pol urban activ
Zona Gării rămâne principalul punct de acces feroviar al municipiului și, în logica Masterplanului, principalul candidat pentru un hub intermodal metropolitan – locul în care călătorul ar trece de pe tren pe autobuz, pe tramvai, pe bicicletă sau pe transport metropolitan. În același timp, terenurile aferente liniilor secundare, anexelor tehnice, platformelor și clădirilor cu utilizare redusă depășesc necesarul activităților feroviare actuale.
Pentru aceste terenuri excedentare, Masterplanul propune o reconversie etapizată, cu cinci tipuri de funcțiuni: locuire colectivă cu densitate medie și mare; birouri și servicii; comerț și echipamente publice; spații culturale și reconversia clădirilor cu valoare patrimonială; și, nu în ultimul rând, spații verzi și conexiuni pietonale care să reducă efectul de barieră al infrastructurii feroviare. În document, abordarea este denumită Transit Oriented Development (TOD) – dezvoltare orientată spre transportul public.
Triajul Socola: rezervă funciară de regenerare urbană
Cea de-a doua zonă vizată este triajul de la Socola, o zonă cu suprafețe extinse, dar slab folosită operațional. Masterplanul o tratează ca pe o rezervă strategică de teren, cu potențial de transformare într-un cartier urban mixt, capabil să integreze locuire, activități economice, spații publice și infrastructură verde. Documentul leagă această reconversie de coridorul Bahluiului și de noile dezvoltări din fostul spațiu industrial de pe strada Tabacului, propunând o regândire coerentă a întregii zone dintre Șoseaua Moara de Foc și cartierul Alexandru.
Buget de 69,5 milioane de euro și două etape de planificare
Pentru ansamblul Gară + active CFR, Masterplanul prevede un buget orientativ de 69,5 milioane de euro, distribuit pe cinci categorii de cheltuieli: 2,5 milioane pentru documentații tehnice, 25 de milioane pentru modernizarea infrastructurii intermodale și a piațetei Gării, 12 milioane pentru parcuri liniare și spații verzi pe terenurile CFR excedentare, 15 milioane pentru reconversia clădirilor de patrimoniu feroviar în centre culturale și sociale și încă 15 milioane pentru infrastructură edilitară și drumuri de legătură.
Implementarea ar urma să se facă în două etape clare: o primă etapă de Masterplan de regenerare urbană pentru fiecare zonă în parte, urmată de elaborarea PUZ-urilor pentru materializarea regulilor concrete – procente obligatorii de spațiu verde la sol, regimuri de înălțime, soluții de parcare subterană sau multietajată. Ca surse de finanțare sunt avute în vedere bugetele locale, parteneriatele cu mediul privat, programele guvernamentale și împrumuturi de la BEI, BERD sau Banca Mondială.
Ce ar însemna pentru oraș
Pentru locuitorii Iașului, reconversia ar avea efecte vizibile pe termen mediu: noi locuințe în centru fără presiune suplimentară pe periferii, parcuri liniare pe terenurile astăzi acoperite de șine și platforme nefolosite, mai puține bariere între cartiere și un acces mai bun la transportul public. Pentru autorități, miza este una de coordonare instituțională între Primărie, ADI ZMI, Consiliul Județean și CFR – fără un acord cu compania feroviară, terenurile rămân blocate. Pașii imediați țin de includerea oficială a celor două zone în categoria zonelor strategice prioritare și de elaborarea Masterplanurilor de regenerare urbană pe fiecare areal.
