Programul SAFE a devenit, cu câteva zile înainte de termenul-limită de 31 mai 2026, centrul unei dispute politice și juridice cu miză directă pentru Moldova: finanțarea de aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru tronsoane strategice din autostrăzile A7 și A8. Sesizarea depusă la Curtea Constituțională de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider PSD, este criticată de societatea civilă și de liderii PNL Iași, care avertizează că blocajul poate afecta accesarea banilor europeni pentru infrastructura rutieră din estul României.
Miza depășește disputa dintre partide. A7 și A8 sunt proiecte de infrastructură cu impact economic, social și strategic. Ele vizează conectarea Moldovei la rețeaua rutieră majoră a țării, legătura spre Ucraina și Republica Moldova și reducerea decalajului istoric dintre estul și vestul României.
Potrivit informațiilor publice, România ar urma să beneficieze prin programul SAFE de o alocare totală de aproximativ 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime la nivelul Uniunii Europene după Polonia, pentru consolidarea capacităților de apărare și pentru proiecte cu relevanță strategică. O parte importantă, estimată la 4,2 miliarde de euro, este legată de infrastructura rutieră din Moldova, inclusiv A7 și A8.
De ce programul SAFE contează pentru autostrăzile A7 și A8
Programul SAFE, construit la nivel european în contextul creșterii presiunilor de securitate pe Flancul Estic, permite finanțarea unor investiții cu dublă utilizare: civilă și militară. În cazul României, această abordare poate susține proiecte de infrastructură esențiale pentru mobilitate, logistică și conectivitate regională.
Pentru Moldova, autostrăzile A7 și A8 au o miză concretă. A7 trebuie să asigure legătura pe axa nord-sud, până spre granița cu Ucraina, iar A8 este proiectul care ar trebui să lege Iașul și estul țării de Transilvania și de Republica Moldova. În absența acestor conexiuni, regiunea rămâne dependentă de drumuri naționale suprasolicitate, cu timpi mari de transport și costuri logistice mai ridicate pentru mediul economic.
În acest context, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat OUG nr. 38/2026 privind programul SAFE, act prezentat de liderii PNL drept soluția legală prin care România poate securiza rapid finanțarea. Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, susține că ordonanța a permis direcționarea a circa 4 miliarde de euro către infrastructura cu dublă utilizare din Moldova și transformarea rutelor A7 și A8 în „scuturi de infrastructură ale Flancului Estic”.
Sesizarea la CCR și argumentul PSD
Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu OUG 38/2026, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Argumentul central al sesizării este că ordonanța ar fi fost adoptată după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură, deci într-un moment în care Executivul ar fi trebuit să se limiteze la administrarea treburilor curente.
Aceasta este linia de apărare folosită și de PSD Iași. Bogdan Cojocaru, liderul organizației județene, a susținut că programul SAFE trebuie tratat cu maximă seriozitate și că nu trebuie să existe semne de întrebare privind legalitatea implementării proiectelor. În același timp, PSD revendică introducerea proiectelor A7 și A8 în finanțarea SAFE, argumentând că progresele din ultimii ani pe infrastructura Moldovei au fost realizate în perioada în care Ministerul Transporturilor era condus de Sorin Grindeanu.
Bogdan Cojocaru
Din punct de vedere jurnalistic, această poziție ridică o întrebare legitimă: poate fi apărată legalitatea unei proceduri printr-un demers care riscă să întârzie chiar accesarea finanțării? Răspunsul aparține, în final, Curții Constituționale. Dar efectul politic și administrativ al sesizării este deja vizibil: tema autostrăzilor Moldovei a fost mutată din zona contractelor și a calendarului de execuție în zona conflictului instituțional.
Programul SAFE și riscul termenului de 31 mai
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a criticat dur sesizarea la CCR, susținând că demersul vine cu doar câteva zile înainte de termenul-limită pentru demararea programului și semnarea contractelor. Organizația civică afirmă că o întârziere poate bloca semnarea contractelor și atragerea celor 4,2 miliarde de euro pentru A7 și A8.
Întrebarea formulată de MDM este directă: cine își asumă politic pierderea banilor, dacă blocajul de la CCR duce la depășirea termenului de 31 mai?
Această întrebare are greutate pentru că Moldova are un istoric lung de proiecte amânate. Autostrada A8 a fost cerută constant de societatea civilă, mediul de afaceri și administrațiile locale, iar A7 a devenit, în ultimii ani, primul proiect major care poate schimba efectiv conectivitatea regiunii. Într-un asemenea context, orice blocaj procedural este perceput ca o revenire la vechiul model: proiecte anunțate, bani discutați public, termene împinse mai departe.
Liderii PNL Iași acuză PSD de blocaj politic
Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a formulat una dintre cele mai dure reacții politice la adresa PSD. Într-o postare publică, acesta a acuzat social-democrații că pun interesul politic înaintea dezvoltării Moldovei și că atacul la CCR poate pune în pericol miliarde de euro pentru A7 și A8.
Costel Alexe
Mesajul său mizează pe o idee centrală: Guvernul Bolojan ar fi găsit soluția pentru securizarea banilor prin programul SAFE, iar PSD ar interveni acum pentru a bloca procesul din motive politice. Alexe leagă această atitudine de pierderea de teren a PSD și de rezistența partidului față de reformele asumate de premierul Ilie Bolojan.
Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, a mers mai departe și a transmis o interpelare către ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță. El solicită măsuri pentru protejarea infrastructurii critice de pe Flancul Estic, continuarea procedurilor pentru A7 și A8 și un dialog rapid cu Comisia Europeană, astfel încât finanțarea SAFE să nu fie pierdută. Muraru a acuzat PSD și AUR că sabotează programul SAFE și proiectele Moldovei.
Alexandru Muraru
Dublul standard invocat în cazul A9
Un element important al criticii aduse PSD este acuzația de dublu standard. Liderii liberali și reprezentanții societății civile au comparat tratamentul aplicat proiectelor A7 și A8 cu susținerea pentru alte proiecte de infrastructură din vestul țării, inclusiv autostrada A9 din regiunea Banat.
Problema nu este existența proiectului A9, care poate avea justificarea sa regională și economică. Problema este diferența de atitudine politică atunci când finanțarea vizează Moldova. Dacă proiectele din vest sunt prezentate ca investiții strategice firești, proiectele din est ajung frecvent în zona disputelor, contestațiilor și amânărilor.
Pentru cititorii din Iași și din regiunea Nord-Est, această comparație alimentează o frustrare mai veche: senzația că Moldova trebuie să justifice permanent investiții pe care alte regiuni le primesc mai firesc, prin decizii administrative și politice mai rapide.
Ce trebuie urmărit în următoarele zile
În acest moment, sunt câteva puncte esențiale care trebuie urmărite:
- decizia Curții Constituționale privind sesizarea depusă de Sorin Grindeanu;
- semnarea contractelor și documentelor de finanțare înainte de termenul de 31 mai 2026;
- poziția Comisiei Europene privind calendarul programului SAFE;
- continuitatea procedurilor pentru tronsoanele A7 și A8, inclusiv cele aflate în licitație sau în contestații;
- asumarea politică a responsabilității, în cazul în care termenul este depășit.
Dincolo de declarații, calendarul administrativ este cel care va arăta dacă România poate transforma alocarea SAFE într-o finanțare efectivă. Pentru Moldova, diferența dintre un contract semnat și o promisiune amânată poate însemna ani pierduți.
O miză care nu mai poate fi redusă la conflict politic
Autostrăzile A7 și A8 sunt discutate de prea mult timp pentru a mai fi tratate ca simple teme de campanie. Ele sunt legate de siguranță rutieră, economie, mobilitate militară, acces la piețe și echilibru regional. În cazul Iașului, A8 înseamnă o conexiune directă cu vestul țării și cu spațiul european. În cazul A7, miza este conectarea Moldovei pe axa nord-sud și apropierea de frontiere cu relevanță strategică.
Guvernul Bolojan și PNL susțin că au identificat formula legală prin care România poate securiza banii prin programul SAFE. PSD afirmă că verificarea constituțională este necesară. Societatea civilă avertizează că momentul ales pentru sesizarea CCR poate produce exact efectul pe care Moldova nu și-l mai permite: întârzierea finanțării.
Pentru cetățeni, întrebarea rămâne simplă: vor fi semnate la timp contractele care pot aduce 4,2 miliarde de euro pentru A7 și A8? Până la 31 mai, fiecare zi pierdută contează.
