Barometrul digital plasează Primăria Municipiului pe locul 51 dintre cele 64 de administrații locale evaluate în județ. Instituția a primit nota 6,6 din 10, sub media județeană de 7,1 și sub media națională de 7,09. Evaluarea, publicată în iulie 2026, măsoară practicile elementare de securitate ale domeniilor instituționale și indică două zone vulnerabile: configurarea site-ului și infrastructura expusă public pe internet.
Raportul a fost realizat de jurnalistul Mircea Șerdin și cuprinde 2.487 de instituții publice: primării, consilii județene, spitale județene, prefecturi, instituții centrale și operatori de utilități. Autorii au folosit măsurători pasive și informații disponibile în registre publice, fără accesarea sistemelor protejate.
Barometrul digital Iași arată un profil dezechilibrat
Primăria Iași are rezultate foarte bune la două dintre cele cinci dimensiuni analizate. Securitatea e-mailului a primit nota 10, iar igiena generală, nota 9. Criptarea și certificatele au obținut 7.
La polul inferior se află configurarea de securitate, cu nota 4, și suprafața expusă pe internet, cu 5. Prima categorie verifică existența unor protecții standard pentru vizitatorii site-ului, inclusiv headere de securitate, administrarea cookie-urilor și protejarea infrastructurii de domeniu.
Suprafața expusă arată câtă infrastructură asociată domeniului poate fi observată din internet. Un număr mai mare de servicii vizibile oferă atacatorilor mai multe puncte pe care le pot verifica automat. În cazul găzduirii partajate, o parte din expunere poate aparține altor clienți aflați pe același server, aspect recunoscut explicit de metodologia raportului.
Nota 6,6 descrie igiena tehnică a prezenței publice online. Scorul nu dovedește existența unui atac, a unei breșe de date sau a unui acces neautorizat în sistemele interne ale Primăriei.
Comunele mici au depășit municipiul Iași
Clasamentul județean este condus de trei comune: Belcești, cu 8,5, Bivolari, cu 8,4, și Alexandru I. Cuza, cu 8,3. Municipiul Iași ocupă locul 51 din 64, deși dispune de un buget și de o structură administrativă mult mai mari.
Diferența scoate în evidență o problemă întâlnită la nivel național. Cele 2.045 de primării comunale evaluate au o medie de 7,1. Municipiile au 6,8, iar orașele, 7,0.
Raportul oferă două explicații posibile. Comunele folosesc frecvent site-uri administrate de furnizori specializați, care aplică aceleași actualizări și configurări pentru mai mulți clienți. În plus, o primărie mică are de regulă mai puține servere, subdomenii și servicii publice, deci o suprafață digitală mai restrânsă.
O administrație mare gestionează mai multe aplicații, integrări și sisteme vechi. Fiecare componentă suplimentară trebuie inventariată, actualizată și configurată corect. Resursele financiare ajută numai dacă responsabilitățile sunt clare, iar verificările sunt efectuate periodic.
Ce riscă cetățeanul atunci când protecțiile de bază lipsesc
Pentru locuitor, securitatea site-ului unei primării poate părea o chestiune strict tehnică. Consecințele pot ajunge însă în relația directă cu instituția.
Un domeniu care permite falsificarea expeditorului poate fi folosit pentru mesaje de phishing trimise în numele autorității. O configurare web slabă poate crește riscul injectării unor scripturi sau al redirecționării vizitatorilor. Serviciile administrative expuse public pot deveni ținte pentru boții care verifică automat adrese și porturi.
Primăria Iași are protecție solidă împotriva falsificării e-mailului, potrivit notei 10 primite la această categorie. Riscurile semnalate se concentrează în configurația site-ului și în infrastructura observabilă din exterior.
Detaliile tehnice nu sunt publicate. Autorii Barometrului digital le transmit gratuit numai instituției evaluate, pentru a evita construirea unei liste publice de vulnerabilități care ar putea fi utilizată de atacatori.
Radiografia națională: probleme simple, răspândite în tot statul
Media națională este 7,09 din 10. Dintre cele 2.487 de instituții analizate, numai șapte au obținut cel puțin nota 9. Alte 137 se află sub pragul de promovare.
Cifrele raportului arată amploarea problemelor elementare:
- 49,3% dintre instituții nu folosesc protecție DMARC, standard care limitează falsificarea adreselor de e-mail;
- 61,4% dintre site-uri au o configurare de securitate evaluată la cel mult 4;
- 502 instituții expun porturi considerate riscante, iar 117 au asociate servicii critice;
- 158 de instituții folosesc adrese asociate unor vulnerabilități cunoscute public;
- 19 site-uri au probleme grave de criptare: 13 funcționează fără HTTPS, iar șase au certificate expirate;
- 94,4% dintre site-uri nu sunt protejate efectiv de un scut activ WAF/CDN.
Raportul consemnează și două rezultate favorabile. Niciun domeniu instituțional verificat nu figurează în cataloagele publice de breșe confirmate, iar instituțiile evaluate nu apar pe listele publice de phishing sau distribuire de programe malițioase.
Ce ar trebui să facă Primăria Iași
Primul pas este solicitarea fișei tehnice confidențiale de la autorii Barometrului digital. Nota publică arată categoriile slabe, însă remedierea depinde de identificarea exactă a domeniilor, serverelor și configurațiilor afectate.
Administrația ar trebui apoi să publice un răspuns care să precizeze:
- dacă a solicitat raportul tehnic;
- cine răspunde de remedierea problemelor;
- ce termen a fost stabilit;
- dacă va cere o reevaluare după aplicarea corecțiilor;
- cum este verificată periodic infrastructura digitală.
Potrivit autorilor, multe dintre deficiențele întâlnite la nivel național pot fi corectate rapid, fără achiziții costisitoare. Printre măsurile recomandate se află activarea completă a SPF și DMARC, impunerea conexiunilor HTTPS, reînnoirea automată a certificatelor, închiderea serviciilor administrative expuse și introducerea unui set minim de headere de securitate.
Pentru Primăria Iași, miza imediată este corectarea celor două categorii care au tras scorul în jos. Miza administrativă este mai amplă: stabilirea unui mecanism prin care infrastructura publică să fie verificată constant, cu responsabilități și termene care pot fi urmărite.
Poziția 51 din 64 cere un răspuns instituțional măsurabil. O reevaluare după remediere ar arăta dacă administrația a tratat raportul ca pe un instrument de lucru și dacă nota 6,6 a fost îmbunătățită.
