Pe durata grevei generale, spitalele trebuie să mențină cel puțin o treime din activitatea obișnuită. Asistența medicală pentru cazurile urgente trebuie acordată integral, indiferent de numărul angajaților care participă la protest.
În această categorie intră:
- urgențele medicale primite prin unitățile și compartimentele de primire;
- intervențiile chirurgicale care nu pot fi amânate;
- investigațiile necesare stabilirii unui diagnostic urgent;
- tratamentele pentru pacienții aflați în stare critică;
- îngrijirea bolnavilor internați care necesită supraveghere permanentă.
Dacă numărul urgențelor depășește nivelul minim de activitate stabilit pentru perioada grevei, personalul disponibil trebuie să asigure tratarea tuturor cazurilor. Secțiile de terapie intensivă, blocurile operatorii și structurile de urgență rămân prioritare.
Consultațiile și operațiile programate pot fi amânate
Efectele grevei vor fi resimțite în special în zona serviciilor care pot fi reprogramate fără un risc medical imediat. Deciziile vor fi luate separat de fiecare spital, în funcție de personalul disponibil și de situația pacienților.
Pot apărea modificări pentru:
- consultațiile programate în ambulatoriu;
- analizele și investigațiile planificate;
- internările pentru proceduri care nu au caracter urgent;
- intervențiile chirurgicale care pot fi amânate;
- controalele medicale stabilite anterior.
Reprogramarea trebuie decisă medical și administrativ, după evaluarea fiecărui caz. Pacienții nu ar trebui să presupună că toate serviciile sunt suspendate. Unele cabinete sau secții pot funcționa aproape normal dacă personalul respectiv nu participă la protest.
Cea mai sigură variantă este verificarea telefonică a programării înaintea deplasării la spital. Persoanele care prezintă o agravare a stării de sănătate trebuie să apeleze serviciile de urgență sau să se prezinte la unitatea medicală indicată.
De ce au declanșat angajații greva generală
Nemulțumirile personalului medical privesc salarizarea, condițiile de lucru, deficitul de angajați și finanțarea unităților sanitare. Sindicatele cer deblocarea posturilor vacante și susțin că multe secții funcționează cu echipe mai mici decât necesarul raportat la numărul de pacienți.
Printre revendicările anunțate se află:
- deblocarea posturilor vacante din spitale;
- suplimentarea finanțării sistemului public de sănătate;
- actualizarea tarifelor decontate pentru serviciile medicale;
- protejarea veniturilor și a sporurilor;
- menținerea plăților pentru munca din weekend și din zilele de sărbătoare;
- negocierea noii legi a salarizării cu reprezentanții angajaților.
Sindicatele estimează că sistemul sanitar din România are un deficit de aproximativ 30.000 de angajați. Cifra este folosită în negocieri pentru a susține cererea de reluare a angajărilor și de ocupare a posturilor rămase vacante.
Lipsa personalului are efecte diferite de la o specialitate la alta. Un asistent sau un medic nu poate fi transferat automat între secții cu activitate foarte diferită. Terapia intensivă, blocul operator și unele laboratoare necesită pregătire specifică și experiență practică.
Negocierile continuă în timpul protestului
Înaintea declanșării grevei au avut loc discuții între reprezentanții angajaților și autorități. Lipsa unor măsuri considerate suficiente de sindicate a dus la continuarea protestului.
Greva a fost anunțată pe perioadă nedeterminată, astfel că durata sa depinde de rezultatul negocierilor. În această perioadă, conducerile spitalelor trebuie să stabilească zilnic modul de organizare a activității și personalul necesar pentru urgențe.
Pentru pacienții din Iași, efectul imediat poate însemna un timp mai mare de așteptare sau o nouă dată pentru serviciile programate. Urgențele, tratamentele care nu suportă amânare și îngrijirea pacienților critici rămân asigurate.
