Centrala nucleară Cernavodă rămâne temporar fără producție după oprirea controlată a ambelor unități, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie 2026, iar oprirea Unității 2 a fost programată pentru 30 iulie. România pierde astfel, temporar, aproximativ 1.400 MW de capacitate constantă de producție.
Măsura a fost luată conform procedurilor aplicabile în perioadele de secetă severă. Debitul redus al fluviului a apropiat parametrii de exploatare de limitele admise, iar operatorul centralei a decis păstrarea marjelor de siguranță.
Oprirea controlată nu indică producerea unui incident nuclear. Reactoarele sunt retrase din exploatare preventiv, iar revenirea lor în sistem depinde de evoluția condițiilor hidrologice și de verificările tehnice realizate înaintea reconectării.
De ce depinde centrala nucleară Cernavodă de Dunăre
Cele două unități de la Cernavodă folosesc reactoare de tip CANDU 6 și au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW. Apa preluată din Dunăre este necesară circuitelor tehnologice, inclusiv răcirii condensatoarelor din partea clasică a centralei.
Atunci când nivelul fluviului scade, capacitatea instalațiilor de captare poate fi afectată. Operatorul urmărește permanent parametrii hidrologici și aplică măsuri graduale pentru menținerea funcționării în condiții sigure.
Oprirea unei unități reduce necesarul de apă. Dacă nivelul continuă să coboare și parametrii se apropie de limitele stabilite, poate deveni necesară oprirea ambelor reactoare.
La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul era estimat să coboare spre 1.600 de metri cubi pe secundă. Valoarea reprezintă aproximativ o treime din media multianuală a lunii iulie, de circa 4.700 de metri cubi pe secundă.
Ce pierde sistemul energetic prin oprirea reactoarelor
Cele două unități nucleare asigură, într-un an obișnuit, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Energia nucleară are avantajul unei producții stabile, disponibile atât ziua, cât și noaptea, indiferent de intensitatea vântului sau a radiației solare.
Prin oprirea ambelor unități, Sistemul Energetic Național trebuie să compenseze aproximativ 1.400 MW. Diferența poate fi acoperită printr-o combinație de surse:
- creșterea producției centralelor pe gaze și cărbune;
- utilizarea hidrocentralelor, în limitele rezervelor de apă disponibile;
- producția eoliană și fotovoltaică, atunci când condițiile meteorologice permit;
- importuri de electricitate prin conexiunile cu statele vecine;
- utilizarea rezervelor de echilibrare administrate la nivelul sistemului.
Disponibilitatea surselor regenerabile variază de la o oră la alta. Producția fotovoltaică poate acoperi o parte importantă a consumului în intervalele însorite, însă scade rapid seara, când consumul casnic rămâne ridicat. În aceste intervale, sistemul are nevoie de centrale care pot fi pornite sau ajustate rapid și de energie importată.
Există pericolul întreruperii alimentării?
Oprirea reactoarelor nu conduce automat la întreruperi de electricitate. Transelectrica echilibrează permanent producția, consumul și schimburile transfrontaliere, iar România dispune de interconexiuni care permit importarea energiei.
Riscul operațional crește atunci când mai multe condiții nefavorabile se suprapun: consum ridicat provocat de caniculă, producție hidro redusă, vânt slab, indisponibilitatea altor centrale și prețuri mari pe piețele regionale.
Într-un asemenea context, autoritățile pot recomanda reducerea consumului în orele de vârf. Economisirea energiei între seară și primele ore ale nopții ajută sistemul, deoarece atunci scade producția fotovoltaică, iar folosirea aparatelor de climatizare poate menține cererea la un nivel ridicat.
Cum pot fi influențate prețurile și facturile
Retragerea din piață a unei capacități constante și relativ predictibile poate pune presiune asupra prețurilor angro. Centralele pe combustibili fosili au costuri legate de gaze, cărbune și certificatele pentru emisii de dioxid de carbon, iar importurile sunt cumpărate la prețurile disponibile pe piața regională.
Efectul asupra facturii fiecărui consumator nu apare obligatoriu imediat. Acesta depinde de contractul încheiat cu furnizorul, de prețul fix sau variabil prevăzut în contract și de eventualele măsuri de protecție aflate în vigoare.
O perioadă scurtă de indisponibilitate poate fi absorbită prin mecanismele pieței. Dacă seceta persistă și reactoarele rămân oprite mai mult timp, costurile de achiziție și echilibrare pot deveni mai mari.
Reconectarea depinde de evoluția Dunării
Unitățile vor putea reveni în Sistemul Energetic Național după îmbunătățirea parametrilor hidrologici și finalizarea procedurilor tehnice necesare. Operatorul centralei trebuie să confirme că există marje suficiente pentru exploatarea în siguranță.
Situația arată cât de strânsă este legătura dintre secetă, resursele de apă și securitatea energetică. Producția nucleară oferă stabilitate sistemului, însă centrala de la Cernavodă depinde de condițiile Dunării pentru funcționarea instalațiilor sale.
Durata opririi va conta mai mult decât momentul inițial al deconectării. O revenire rapidă ar limita efectele asupra pieței. Prelungirea perioadei fără producție nucleară ar menține presiunea asupra celorlalte centrale și asupra importurilor.
