Seceta Dunării a redus debitul fluviului la 1.400 de metri cubi pe secundă la Baziaș, în prima săptămână din august 2026, și a adus sistemul energetic regional într-o zonă vulnerabilă. Efectele se văd la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, la hidrocentralele de pe fluviu și în deciziile de economisire adoptate inclusiv la Iași. Lipsa precipitațiilor și valurile succesive de căldură au afectat întregul bazin al Dunării.
Informațiile de la care pornește acest articol au fost publicate de Ora de Iași la 10 august 2026. Datele hidrologice au fost confruntate cu buletinele oficiale ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Seceta Dunării a redus debitul cu aproximativ 64%
La 6 august, debitul măsurat la Baziaș a fost de 1.400 m³/s. Valoarea s-a menținut și în următoarele două zile.
Buletinele INHGA indică o medie multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august. Dunărea transporta, așadar, aproximativ 36% din volumul obișnuit al perioadei. Diferența față de medie era de aproape 64%.
Materialul Ora de Iași menționează corect debitul de 1.400 m³/s, însă folosește valoarea de 1.600 m³/s drept medie multianuală. Cifra oficială publicată de INHGA este de 3.900 m³/s, ceea ce arată o criză hidrologică mai severă decât rezultă din calculul inițial.
Cernavodă depinde de apa folosită pentru răcire
Nivelul redus al Dunării afectează capacitatea pompelor care furnizează apa necesară sistemelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Unitatea 1 fusese oprită, iar funcționarea Unității 2 ajunsese sub presiunea scăderii nivelului apei.
Potrivit Ora de Iași, Forțele Navale au intervenit pe 3 august în zona formațiunii stâncoase Pârjoaia. Scafandrii au folosit, în mai multe etape, aproximativ 180 de kilograme de explozibil, pentru a îmbunătăți circulația apei către Dunărea Veche.
Înaintea operațiunii, aproximativ 85% din debit era concentrat pe brațul Bala, în timp ce Dunărea Veche primea 15%. Această distribuție limita cantitatea de apă disponibilă în apropierea instalațiilor centralei.
Oprirea preventivă a unui reactor reprezintă o procedură de siguranță. Efectul imediat asupra sistemului energetic constă în pierderea unei surse stabile de producție, într-o perioadă în care hidrocentralele livrează deja mai puțină energie din cauza secetei.
Aceeași criză se vede în Ungaria și Serbia
Datele din alte state riverane contrazic explicațiile potrivit cărora apa ar fi fost reținută deliberat în amonte.
La Budapesta, nivelul Dunării a coborât în jurul valorii de 10 centimetri, sub precedentul record negativ de 33 de centimetri, înregistrat în 2018. Centrala nucleară de la Paks, care asigură o parte importantă din energia electrică a Ungariei, și-a redus puternic producția și s-a apropiat de oprirea completă. Situația a fost documentată de Associated Press.
În Serbia, scăderea apei a afectat producția hidroenergetică și navigația. În apropiere de Prahovo au devenit din nou vizibile epavele unor nave militare germane scufundate în 1944. Associated Press a relatat că traficul navelor mari era aproape blocat în zonă.
În nordul Bulgariei, retragerea apei a scos la suprafață oase atribuite unui mamut lânos. Descoperirea din apropierea localității Ryahovo a fost confirmată de specialiștii muzeului regional din Ruse și relatată de Reuters.
Trei explicații incompatibile răspândite online
Ora de Iași a urmărit schimbarea succesivă a narațiunilor promovate în mediul online. În mai puțin de două săptămâni au circulat trei explicații diferite:
- hidrocentralele din Germania și Austria ar fi blocat apa Dunării;
- statele din amonte și-ar fi păstrat apa în acumulări;
- datele oficiale ar fi fost exagerate, iar criza ar fi fost fabricată.
Situația din Ungaria și Serbia arată că scăderea debitului afectează întregul curs al fluviului. Centralele și barajele pot modifica local nivelurile și distribuția apei, însă nu pot genera volumele pierdute prin deficitul de precipitații și evaporația accentuată de temperaturile ridicate.
Schimbarea rapidă a explicațiilor reprezintă un semnal de alarmă pentru cititori. O afirmație despre debitul unui fluviu poate fi verificată prin buletinele hidrologice zilnice, iar situația centralelor electrice trebuie confruntată cu informările operatorilor și ale autorităților.
De ce criza Dunării a ajuns până la Iași
Iașiul se află la sute de kilometri de Dunăre, dar depinde de același sistem energetic național. La finalul lunii iulie, primarul Mihai Chirica a anunțat reducerea iluminatului public pe timpul nopții, cu o economie estimată la aproximativ 10 MWh pe noapte.
Măsura a provocat o dispută politică și întrebări legate de siguranța stradală. Reducerea iluminatului arată însă cât de repede poate ajunge o criză hidrologică regională în administrarea zilnică a unui oraș fără legătură geografică directă cu fluviul.
Evoluția următoare depinde de precipitațiile din întregul bazin hidrografic, de nivelul apei la prizele centralelor și de capacitatea sistemelor energetice naționale de a compensa producția pierdută. Indicatorul esențial rămâne debitul măsurat zilnic la Baziaș, raportat la media multianuală corectă.
