Amendamentul Fritz a trecut luni, 17 august 2026, controlul Curții Constituționale, cu cinci voturi la trei, în dosarul noii legi a integrității. Textul introdus de PSD poate duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare. Liderul USR are o hotărâre definitivă privind un conflict de interese administrativ.
CCR a stabilit că normele tranzitorii privind aplicarea sancțiunilor respectă principiul constituțional al neretroactivității. Aceasta a fost critica principală formulată împotriva prevederii.
Hotărârea Curții nu produce, prin ea însăși, încetarea imediată a mandatului. Legea conține și prevederi declarate neconstituționale, astfel că trebuie reexaminată de Parlament înainte de promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Ce a decis CCR în cazul amendamentului Fritz
Curtea a constatat că articolul II punctul 17, referitor la regimul sancționator al conflictelor de interese și incompatibilităților, precum și articolul X, care reglementează aplicarea în timp a sancțiunilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Soluția privind articolul X a fost adoptată cu cinci voturi la trei. Pentru constituționalitatea textului au votat Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină. Împotrivă au votat Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dragoș Dacian.
Comunicatul Curții precizează că aplicarea normelor tranzitorii s-a făcut cu respectarea articolului 15 alineatul 2 din Constituție. Textul constituțional prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Abia acel document va arăta argumentele prin care majoritatea judecătorilor a separat efectele viitoare ale legii de faptele și hotărârile definitive anterioare.
Cum funcționează amendamentul Fritz
Prevederea introdusă de PSD stabilește trei consecințe juridice pentru persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese:
- fapta este considerată abatere disciplinară și se sancționează potrivit regulilor aplicabile funcției respective;
- persoana primește o interdicție de a ocupa o funcție sau demnitate publică ori eligibilă pentru o perioadă de până la trei ani;
- pierderea funcției operează de la momentul în care raportul ANI sau hotărârea judecătorească rămâne definitivă.
Articolul X extinde aceste consecințe asupra persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese constatat definitiv înaintea intrării noii legi în vigoare. Dacă interdicția de trei ani este încă în desfășurare, funcția sau mandatul ar urma să înceteze în 30 de zile.
Această normă îl include și pe Dominic Fritz, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv, la 18 iunie 2026, raportul ANI privind conflictul de interese administrativ.
Disputa privind neretroactivitatea rămâne deschisă
Contestatarii legii au susținut că articolul X atașează o consecință nouă unei fapte săvârșite și constatate definitiv înainte de intrarea actului normativ în vigoare. În cazul lui Dominic Fritz, reglementarea aplicabilă la momentul faptei a dus la diminuarea indemnizației cu 10% pentru șase luni.
Noua lege adaugă posibilitatea încetării mandatului în timpul unei interdicții de trei ani deja începute. Din această perspectivă, criticii consideră că persoana primește o sancțiune suplimentară pentru o situație juridică anterioară.
Argumentul susținătorilor amendamentului pornește de la efectele prezente ale interdicției. În această interpretare, legea reglementează posibilitatea unei persoane de a continua să ocupe o funcție publică după intrarea noilor prevederi în vigoare. Fapta rămâne în trecut, iar încetarea mandatului ar reprezenta un efect juridic produs în viitor.
Comunicatul CCR confirmă validitatea celei de-a doua interpretări, fără să ofere deocamdată raționamentul complet. Motivarea va conta inclusiv în eventualele litigii administrative deschise după aplicarea legii.
Dosarul administrativ al lui Dominic Fritz
Cazul are la bază o procedură urbanistică începută în 2020. După alegerile locale din 27 septembrie, fostul primar Nicolae Robu a semnat referatul de aprobare pentru un proiect de hotărâre privind un plan urbanistic zonal solicitat de un dezvoltator imobiliar.
Documentația fusese întocmită de o firmă de arhitectură în care activa un arhitect care era și consilier local USR. Acesta îi acordase lui Dominic Fritz un împrumut de 25.000 de lei pentru campania electorală.
Dominic Fritz și-a preluat mandatul la 30 octombrie 2020. Pe 2 noiembrie, la recomandarea unor funcționari din Primăria Timișoara, a semnat un nou referat, cu un conținut identic celui aprobat anterior de Nicolae Robu.
Proiectul a fost votat de Consiliul Local la 27 noiembrie. În preambulul hotărârii a fost indicat ca temei referatul semnat de Nicolae Robu, nu documentul semnat ulterior de Dominic Fritz.
ANI a apreciat că primarul a participat la o procedură administrativă din care creditorul său putea obține un folos patrimonial. Folosul identificat de inspectorii de integritate a fost salariul încasat de arhitect de la firma care întocmise documentația.
Dominic Fritz a contestat raportul. Apărarea sa a susținut că procedura fusese inițiată de fosta administrație, că al doilea referat nu schimba conținutul documentației și că hotărârea Consiliului Local se întemeia pe actul semnat de Nicolae Robu.
Curtea de Apel Timișoara a menținut raportul ANI, iar Înalta Curte a respins definitiv recursul la 18 iunie 2026. Hotărârea privește un conflict de interese administrativ și nu reprezintă o condamnare penală.
Amendamentul Mirabela Grădinaru a fost respins
În același dosar, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, introdusă printr-un amendament AUR.
Textul obliga soțul, soția sau partenerul de viață al unor demnitari să depună declarații de avere și de interese. Prevederea a fost asociată în dezbaterea politică cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Judecătorii au respins în unanimitate formula referitoare la partenerii de viață. Curtea a considerat că aceasta este imprecisă și că legiuitorul nu poate impune obligații juridice persoanelor aflate în relații personale care nu sunt recunoscute juridic de stat.
CCR a invocat și dreptul la viață privată. Alte prevederi privind publicarea declarațiilor de interese financiare au fost declarate neconstituționale cu majoritate de voturi, deoarece contraveneau Deciziei CCR nr. 297/2025.
Câte persoane poate afecta noua regulă
Aplicarea articolului X poate depăși cazul lui Dominic Fritz. Datele transmise de ANI Parlamentului înaintea votului indicau 122 de situații în care era activă interdicția de trei ani pentru persoane declarate definitiv incompatibile sau în conflict de interese.
Dintre acestea, 47 de persoane continuau să ocupe funcții pentru care depuneau declarații de avere și de interese. Aplicarea concretă va depinde de natura fiecărui mandat, data hotărârii definitive și perioada rămasă din interdicție.
Legea reprezintă și un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. În dezbaterile parlamentare a fost indicată o miză de aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul invocat pentru îndeplinirea jalonului este 31 august 2026.
Ce urmează după hotărârea Curții
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Parlamentul trebuie să reexamineze articolele declarate neconstituționale și să le pună în acord cu hotărârea Curții.
După încheierea procedurii parlamentare, legea poate fi trimisă la promulgare și publicată în Monitorul Oficial. Termenul de 30 de zile prevăzut de articolul X va începe să producă efecte numai după intrarea legii în vigoare.
Aplicarea în cazul lui Dominic Fritz va reveni autorităților administrative competente. Actele emise în această procedură vor putea fi contestate în instanța de contencios administrativ.
CCR a respins separat și sesizarea formulată de AUR în dosarul privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Această hotărâre permite continuarea procedurii pentru proiectul asociat unui alt jalon din PNRR.
