Bugetul UE 2028-2034 a intrat într-o etapă importantă de negociere, după ce președintele României, Nicușor Dan, și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coordonat prima reuniune la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”. Întâlnirea a avut loc joi și a vizat formularea unei poziții comune a statelor membre care susțin menținerea finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.
Discuțiile au loc într-un moment sensibil pentru Uniunea Europeană. Statele membre se pregătesc pentru negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual, documentul care va stabili direcțiile mari de finanțare ale Uniunii pentru perioada 2028-2034. Miza este ridicată, mai ales pentru țările care au folosit fondurile europene pentru infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, educație sau modernizarea serviciilor publice.
Grupul Prietenii Coeziunii vrea o poziție comună înaintea negocierilor
Grupul „Prietenii Coeziunii” reunește statele membre care consideră că Politica de Coeziune trebuie să rămână una dintre prioritățile bugetului european. Această politică finanțează proiecte prin care Uniunea încearcă să reducă diferențele economice și sociale dintre regiunile mai dezvoltate și cele aflate încă în proces de recuperare.
România a avut un rol activ în formularea unei declarații comune privind viitorul buget european. Documentul a fost susținut de alte 15 state membre, potrivit informațiilor prezentate după reuniune.
Obiectivul principal al acestor state este menținerea unei finanțări consistente pentru politicile considerate esențiale în dezvoltarea teritorială. Printre acestea se află Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, două instrumente care au avut un impact direct asupra investițiilor publice din țările beneficiare.
De ce contează bugetul UE 2028-2034 pentru România
Pentru România, viitorul buget european are o miză practică. Fondurile europene au finanțat, în ultimele cicluri bugetare, proiecte de infrastructură rutieră, rețele de apă și canalizare, modernizarea școlilor, investiții în spitale, proiecte de digitalizare și programe pentru mediul rural.
Negocierile pentru bugetul UE 2028-2034 vin însă într-un context mai complicat decât în ciclurile anterioare. Uniunea Europeană trebuie să împartă resursele între priorități tradiționale, precum dezvoltarea regională și agricultura, și domenii care au devenit tot mai presante: apărare, securitate, competitivitate economică, tranziție energetică și sprijin pentru extinderea Uniunii.
Comisia Europeană a publicat în iulie 2025 propunerile legislative pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, iar dezbaterile vizează inclusiv modul în care vor fi organizate fondurile europene în viitorul buget.
Ce au transmis Nicușor Dan și Giorgia Meloni
Președintele Nicușor Dan a transmis, după reuniune, că România va continua să susțină un buget european ambițios, cu resurse suficiente pentru coeziune, agricultură și competitivitate.
Mesajul comun al statelor participante este că Uniunea Europeană trebuie să evite diminuarea fondurilor pentru regiunile care au încă nevoie de investiții consistente. În lipsa acestor finanțări, diferențele dintre regiunile bogate și cele mai puțin dezvoltate riscă să se adâncească.
Pentru România, această poziție este importantă deoarece multe proiecte locale și regionale depind de predictibilitatea bugetului european. Administrațiile publice, inclusiv cele județene și locale, își construiesc strategiile de investiții în funcție de liniile de finanțare disponibile.
Negocieri dificile între contribuabili și beneficiari
Discuțiile privind bugetul european sunt, de regulă, printre cele mai dificile negocieri din interiorul Uniunii. Statele care contribuie mai mult la buget cer frecvent control mai strict asupra cheltuielilor și o orientare mai puternică spre competitivitate, apărare sau inovare. Țările beneficiare insistă asupra menținerii fondurilor pentru coeziune și agricultură.
Potrivit Reuters, viitorul buget european a generat deja tensiuni între statele membre, pe fondul dezbaterilor privind nivelul total al finanțării, noile surse de venit și raportul dintre politicile tradiționale și noile priorități ale Uniunii.
Parlamentul European a cerut, la rândul său, un buget mai ambițios pentru perioada 2028-2034, inclusiv pentru a evita ca rambursarea fondurilor de redresare post-pandemie să afecteze programele europene curente.
Miza locală: investițiile europene rămân decisive
Pentru regiuni precum Moldova și județul Iași, discuția despre fonduri de coeziune nu este una abstractă. Ea se traduce în capacitatea administrațiilor de a finanța drumuri, spitale, școli, rețele de utilități, transport public, proiecte de mediu și digitalizare.
Reducerea finanțărilor pentru coeziune ar putea pune presiune suplimentară pe bugetele locale și naționale. În același timp, o finanțare predictibilă ar permite continuarea proiectelor majore și pregătirea unor investiții noi pentru perioada de după 2028.
Reuniunea coordonată de România și Italia marchează, astfel, începutul unei etape politice importante. Până la adoptarea finală a bugetului european, statele membre vor încerca să își protejeze prioritățile naționale, iar regiunile care depind de fonduri europene vor urmări atent rezultatul negocierilor.
