Cheltuielile pentru asistență socială din Iași au devenit una dintre temele sensibile ale ședinței Consiliului Județean Iași dedicate rectificării și execuției bugetare. Consilierul județean Iulian Mititelu a criticat majorarea alocărilor pentru acest sector și a pus sub semnul întrebării raportul dintre sumele cheltuite, rezultatele instituționale și nivelul de dezvoltare economică al județului.
Intervenția sa a avut o miză mai largă decât simpla modificare a unor linii bugetare. Consilierul a vorbit despre modul în care administrația publică definește austeritatea, despre creșterea costurilor de funcționare și despre lipsa unor indicatori clari prin care instituțiile finanțate din bani publici să fie evaluate.
„Austeritatea” din administrație, între discurs și execuție bugetară
Iulian Mititelu a susținut că primul an de mandat în Consiliul Județean Iași i-a oferit o imagine mai clară asupra felului în care sistemul public folosește termenul de austeritate.
În opinia sa, discursul despre prudență bugetară nu este urmat, în practică, de reduceri ale aparatului administrativ sau de o eficientizare reală a cheltuielilor. Dimpotrivă, consilierul a afirmat că bugetele instituțiilor publice continuă să crească, inclusiv pe zona cheltuielilor de personal.
„Eu, abia după un an de mandat în Consiliul Județean, am înțeles la ce se referă sistemul public atunci când vorbește despre austeritate. Deci nu este vorba despre strângerea curelei la autoritățile publice sau la instituțiile subordonate”, a spus Iulian Mititelu în plen.
Afirmația vine într-un moment în care administrațiile locale și centrale discută frecvent despre limitări bugetare, presiune pe venituri și necesitatea controlului cheltuielilor publice. În același timp, multe instituții reclamă creșteri de costuri generate de salarii, utilități, servicii și obligații sociale.
Cheltuieli asistență socială Iași: suplimentare de aproximativ 8 milioane de euro
Punctul central al intervenției a fost suplimentarea cheltuielilor din zona asistenței sociale. Potrivit consilierului județean, rectificarea bugetară propune o creștere de aproximativ 8 milioane de euro pentru cheltuielile de personal din acest domeniu.
După această suplimentare, bugetul total destinat sectorului social ar urma să ajungă la aproximativ 60 de milioane de euro. Iulian Mititelu a descris suma ca fiind una dintre cele mai mari alocări de acest tip din România și a cerut explicații privind necesitatea majorării.
„Aș vrea, dacă se poate, să explicați dumneavoastră de ce suplimentăm cheltuielile cu personalul la asistență socială cu 8 milioane de euro, ducând întregul capitol la frumoasa sumă de 60 de milioane de euro, cel mai mare buget de asistență socială din România. În același timp, PIB-ul pe cap de locuitor al județului Iași este în jumătatea de jos a clasamentului”, a afirmat acesta.
Critica vizează raportul dintre povara bugetară și capacitatea economică a județului. În logica intervenției, un județ cu probleme de dezvoltare, productivitate și venituri ar trebui să fie cu atât mai atent la eficiența cheltuielilor recurente.
Întrebarea incomodă: ce rezultate produce finanțarea?
Tema ridicată de consilierul județean nu privește doar dimensiunea bugetului, ci și rezultatele obținute în urma finanțării. În domeniul asistenței sociale, discuția este cu atât mai dificilă cu cât vorbim despre persoane vulnerabile, copii, adulți cu dizabilități, vârstnici și familii aflate în situații de risc.
Pe de o parte, statul are obligația să finanțeze protecția socială și să asigure servicii pentru cei care nu se pot proteja singuri. Pe de altă parte, finanțarea nu poate fi separată de evaluare. O instituție care primește mai mulți bani trebuie să poată arăta ce îmbunătățiri produce: servicii mai bune, intervenții mai rapide, reducerea riscurilor, profesionalizarea personalului și o monitorizare mai strictă a cazurilor.
Iulian Mititelu a adus în discuție și vulnerabilitățile sistemului de protecție socială, făcând referire la copii aflați în grija statului și la riscurile de exploatare. Mesajul său a fost că suplimentarea fondurilor, în lipsa unor indicatori de performanță, poate transmite un semnal greșit.
„Peste 10% din copiii aflați în grija statului român exploatați de traficanți sunt din rețeaua DGASPC. Cu toate acestea, noi îi premiem, suplimentându-le bugetul cu 8 milioane de euro pe cheltuieli de personal”, a spus consilierul județean.
Afirmația atinge un punct sensibil: protecția socială nu poate fi evaluată doar prin nivelul finanțării. Încrederea publică depinde de capacitatea instituțiilor de a preveni eșecurile grave, mai ales în cazul copiilor și al persoanelor dependente de sprijinul statului.
Asistența socială, între obligație publică și eficiență administrativă
Dezbaterea despre bugetul social nu trebuie redusă la o opoziție simplă între „a da bani” și „a tăia bani”. Asistența socială este una dintre funcțiile esențiale ale administrației publice. Fără finanțare, serviciile pentru persoanele vulnerabile se degradează rapid, iar costurile sociale se întorc, mai târziu, sub forme mai grave: abandon, excluziune, sărăcie severă, probleme de sănătate și risc infracțional.
În același timp, majorarea constantă a cheltuielilor nu garantează automat rezultate mai bune. În instituțiile publice, bugetul trebuie legat de performanță. Altfel, administrația ajunge să finanțeze structuri, posturi și proceduri fără să poată demonstra clar efectul asupra beneficiarilor.
În cazul DGASPC și al serviciilor sociale, întrebările legitime sunt concrete:
- câte cazuri sunt gestionate anual și cu ce rezultate;
- care este costul mediu pe beneficiar;
- câte servicii sunt furnizate direct și câte sunt externalizate;
- ce indicatori există pentru protecția copiilor;
- cât din buget merge către personal și cât către servicii directe;
- ce controale interne sunt făcute și cu ce rezultate;
- cum sunt prevenite abuzurile, neglijența și exploatarea.
Fără aceste date, orice discuție despre suplimentarea bugetului rămâne incompletă. Publicul vede suma, dar nu vede mecanismul prin care banii se transformă în protecție reală.
Modelul bugetar local, sub presiune
Intervenția lui Iulian Mititelu reflectă o preocupare tot mai prezentă în administrația locală: creșterea cheltuielilor de funcționare într-un ritm care poate reduce spațiul bugetar pentru investiții.
Consiliile județene au responsabilități importante în domenii precum drumuri, spitale, protecția copilului, cultură, dezvoltare economică și proiecte europene. Când ponderea cheltuielilor obligatorii crește, marja de decizie pentru investiții scade.
Aceasta este una dintre tensiunile majore ale bugetelor locale. Pe hârtie, bugetul poate crește. În practică, dacă cea mai mare parte a creșterii este absorbită de salarii, funcționare și obligații recurente, capacitatea administrației de a produce dezvoltare se reduce.
Pentru județul Iași, discuția este cu atât mai importantă cu cât decalajele economice față de județele mai dezvoltate rămân o temă constantă. O administrație care vrea să recupereze decalaje are nevoie de investiții, infrastructură, atragerea fondurilor europene și stimularea economiei locale. Cheltuielile sociale sunt necesare, dar ele trebuie gestionate astfel încât să nu devină singura mare presiune bugetară.
O dezbatere necesară, dar greu de purtat
Tema asistenței sociale este dificilă politic. Orice critică la adresa bugetului social poate fi interpretată rapid ca lipsă de empatie față de persoanele vulnerabile. În realitate, o administrație serioasă trebuie să poată discuta simultan despre protecție socială și eficiență.
A cere indicatori de performanță nu înseamnă a contesta dreptul oamenilor vulnerabili la sprijin. A cere explicații pentru o suplimentare de 8 milioane de euro nu înseamnă a nega nevoile din sistem. Înseamnă a cere ca banii publici să fie cheltuiți cu rigoare, mai ales într-un domeniu unde eșecul instituțional are consecințe umane grave.
Această distincție este importantă. Bugetele sociale trebuie apărate atunci când finanțează servicii reale, personal calificat și intervenții eficiente. Dar ele trebuie analizate critic atunci când cresc fără o explicație publică suficientă privind rezultatele.
Ce ar trebui să răspundă administrația
În urma unei asemenea intervenții, răspunsul administrației nu ar trebui să fie pur politic. O justificare solidă ar trebui să includă date, nu doar explicații generale.
Consiliul Județean Iași și instituțiile subordonate ar putea clarifica public:
- care sunt cauzele exacte ale suplimentării cheltuielilor de personal;
- dacă majorarea vine din creșteri salariale obligatorii, posturi noi sau corecții bugetare;
- care este evoluția numărului de beneficiari;
- cum se compară costurile cu cele din județe similare;
- ce indicatori de rezultat sunt urmăriți;
- ce măsuri sunt luate pentru reducerea riscurilor din sistemul de protecție a copilului;
- ce parte din buget produce servicii directe pentru beneficiari.
O astfel de prezentare ar muta discuția din zona acuzațiilor politice în zona evaluării administrative. Iar acesta ar fi câștigul real al dezbaterii.
Concluzie
Intervenția consilierului județean Iulian Mititelu în plenul Consiliului Județean Iași a depășit cadrul unei simple rectificări bugetare. Ea a deschis o discuție despre modul în care administrația publică își justifică cheltuielile, mai ales în domenii sensibile precum asistența socială.
Tema nu este dacă județul trebuie sau nu să finanțeze protecția socială. Această obligație există și trebuie tratată cu seriozitate. Tema reală este dacă finanțarea este însoțită de performanță, transparență și responsabilitate.
Într-un județ care are nevoie de dezvoltare economică, investiții și servicii publice mai eficiente, fiecare majorare bugetară trebuie explicată clar. Mai ales atunci când vorbim despre zeci de milioane de euro și despre instituții care lucrează cu cei mai vulnerabili oameni din comunitate.
Austeritatea invocată în discursul public nu poate fi credibilă dacă se aplică doar contribuabililor, în timp ce aparatul instituțional își majorează constant costurile. Iar protecția socială nu poate fi credibilă dacă banii suplimentari nu sunt însoțiți de rezultate măsurabile.
