Masterplanul Metropolitan Iași propune o rețea verde-albastră construită de-a lungul cursurilor de apă, care să combine recreerea, naveta cu bicicleta și protecția împotriva schimbărilor climatice. Primele intervenții, de tip „quick-wins”, sunt prevăzute pentru 2025–2026.
Iașul ar urma să capete, în următorii ani, o rețea de coridoare verzi-albastre construite de-a lungul râurilor Bahlui, Ciric, Nicolina și Vămășoaia. Componenta este una dintre cele mai consistente din Masterplanul Metropolitan Iași, document strategic realizat în parteneriat cu Banca Mondială și aprobat în Adunarea Generală a ADI ZMI. Logica este simplă: în loc să se construiască trasee și parcuri izolate, autoritățile vor să folosească albiile râurilor ca pe niște „coloane vertebrale” naturale care leagă cartierele între ele și municipiul de comunele metropolitane.
În document, conceptul este descris drept o infrastructură cu valoare dublă. Pe de o parte, este vorba de un coridor ecologic, gândit pentru reziliență climatică, gestionarea apelor pluviale și creșterea biodiversității. Pe de alta, este o rețea de mobilitate activă – cu trasee velo segregate de traficul auto, pe care navetiștii pot ajunge rapid în oraș dinspre Holboca, Tomești, Ciurea, Miroslava, Lețcani sau Valea Lupului.
Trei niveluri, o singură rețea
Masterplanul împarte rețeaua velo metropolitană pe trei paliere. La nivel județean, este propusă o magistrală de lungă distanță – „De la Cheile Bahluiului la Jijia” – care leagă vestul județului de est, traversând Erbiceni, Podu Iloaiei, Lețcani, Iași și Holboca. Traseul ar urma să atingă zone de importanță peisagistică, situri arheologice și arii protejate Natura 2000, fiind dimensionat după standardele europene EuroVelo, cu pavaj permeabil și posibilitatea întoarcerii cu trenul, în formula Train & Bike.
La nivel metropolitan, conceptul-cheie este „Velo Expres” – sistemul de coridoare construite pe albiile râurilor Bahlui, Ciric, Nicolina și Vămășoaia. Aceste rute funcționează fără intersecții la nivel cu drumurile auto, ceea ce le face cea mai sigură și rapidă formă de transport pentru distanțe medii. Subtraversările și pasajele dedicate, prevăzute în document, ar urma să mențină regimul „expres”, fără opriri.
La nivel municipal, rețeaua urbană velo se conectează la inelele R0 și R1 și asigură legătura cu școlile, zonele de birouri și nodurile de transport public, în logica „last mile connectivity”.
Quick-wins înainte de marile investiții
Pentru a obține efecte vizibile fără bugete consistente în prima fază, Masterplanul propune o serie de intervenții imediate pe malurile Bahluiului, Nicolinei și Ciricului. Este vorba de curățarea vegetației invazive, toaletarea arborilor, nivelarea traseelor existente pe diguri, instalarea de panouri de orientare cu marcaj kilometric, iluminat solar punctual și puncte de odihnă cu kituri de auto-service pentru biciclete.
Pe termen mediu sunt prevăzute pavaje sustenabile, subtraversări sub podurile rutiere și rampe de acces către rețeaua urbană velo și către inelele R1 și R2. În paralel, traseele se vor intersecta cu nodurile de transport public, prin facilități de tip Bike & Ride – parcări securizate pentru biciclete, stații de încărcare pentru e-bike și puncte de self-service – amplasate la Tehnopolis, Lunca Cetățuii și la intrările dinspre Miroslava, Valea Lupului, Tomești sau Holboca.
Bahluiul, ax central
În centrul rețelei stă coridorul verde-albastru al Bahluiului, pentru care există deja o temă de proiectare separată, integrată în Masterplan. Râul este tratat drept ax ecologic major, cu rol în coeziunea urbană dintre Șes Bahlui și restul orașului, dar și ca element de protecție împotriva inundațiilor. În zona Șes Bahlui, acolo unde se conturează un nou pol urban cu stadion, depou CTP și clădiri de birouri, malurile Bahluiului ar urma să fie amenajate ca parcuri liniare.
Pentru un proiect-pilot, Masterplanul propune coridorul Podu Roș – C.U.G. – Tehnopolis – Lunca Cetățuii, cu un buget estimat de circa 4,8 milioane de euro și un orizont de implementare 2025–2028. Sursele de finanțare avute în vedere includ Programul Regional Nord-Est 2021–2027, PNRR, Administrația Fondului pentru Mediu și programul Anghel Saligny.
Pentru locuitorii Iașului și ai comunelor metropolitane, miza este una concretă: o rețea de spații verzi accesibile la pas sau cu bicicleta și o alternativă reală la mașina personală pentru navetă.
