Legea integrității îndeplinește condițiile asumate de România în cadrul reformelor din PNRR, inclusiv în forma adoptată cu amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, susține ministrul Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, criteriul urmărit în raport cu Comisia Europeană este ca actul normativ să respecte cerințele de constituționalitate și să poată fi promulgat.
Declarația vine pe fondul dezbaterilor provocate de amendamentul adoptat cu voturile PSD și AUR, despre care informațiile disponibile indică faptul că ar avea efecte directe asupra mandatului lui Dominic Fritz.
Pîslaru a separat însă disputa politică din jurul amendamentului de evaluarea legii din perspectiva angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Legea integrității și condițiile asumate prin PNRR
Ministrul a afirmat că, din perspectiva cerințelor europene, legea integrității bifează recomandările formulate în cadrul reformei asumate de România.
Potrivit explicațiilor sale, condițiile urmărite au vizat respectarea exigențelor de constituționalitate și existența unui act normativ care poate parcurge procedura până la promulgare.
Pîslaru a susținut că această evaluare rămâne valabilă inclusiv după introducerea amendamentului care a generat controversa legată de situația primarului Timișoarei.
Afirmația este relevantă pentru derularea PNRR deoarece reformele legislative asumate de România sunt legate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor care condiționează accesarea fondurilor europene.
În materialul disponibil nu este prezentat însă textul integral al amendamentului și nici mecanismul juridic concret prin care acesta ar produce încetarea mandatului lui Dominic Fritz. Din acest motiv, consecințele asupra mandatului primarului trebuie analizate separat de declarațiile privind îndeplinirea jaloanelor PNRR.
Amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz rămâne punctul sensibil
Controversa politică este legată de amendamentul votat de PSD și AUR și de efectele pe care acesta le-ar putea produce în cazul lui Dominic Fritz.
În discuția despre compatibilitatea legii cu cerințele europene, Pîslaru a arătat că existența amendamentului nu schimbă evaluarea sa asupra reformei.
Ministrul consideră că legea răspunde cerințelor formulate pe fond și că elementul esențial este respectarea standardelor de constituționalitate.
Această distincție este importantă. Evaluarea unui jalon PNRR și efectele concrete ale unei prevederi asupra unei persoane aflate într-o funcție publică sunt două planuri juridice diferite. Materialul disponibil consemnează poziția ministrului asupra primului aspect, fără să ofere suficiente elemente pentru o analiză juridică completă a celui de-al doilea.
Pîslaru estimează că România poate ajunge la 90% din componenta nerambursabilă
Declarațiile privind legea integrității au fost însoțite de o evaluare mai largă a stadiului PNRR.
Dragoș Pîslaru a afirmat că România se află în prezent la aproximativ 75% din finanțarea nerambursabilă accesată prin program.
Ministrul estimează că, până la final, nivelul ar putea ajunge la 90%, considerând că Guvernul condus de Ilie Bolojan poate finaliza o parte importantă a reformelor și investițiilor asumate.
Cifrele prezentate de ministru se referă la componenta nerambursabilă a programului, precizare relevantă în evaluarea progresului general al PNRR.
Diferența dintre nivelul actual indicat, de 75%, și ținta politică de 90% înseamnă că următoarea perioadă rămâne decisivă pentru închiderea reformelor și investițiilor care mai pot fi realizate în termenele programului.
Miza depășește disputa privind un singur mandat
Pentru Guvern, principala miză este demonstrarea îndeplinirii reformelor asumate în relația cu Comisia Europeană. Pentru administrația publică și pentru actorii politici afectați de lege, efectele concrete ale fiecărei prevederi vor depinde de forma finală a actului normativ și de aplicarea sa.
În acest cadru, declarațiile lui Dragoș Pîslaru transmit poziția Executivului că legea integrității poate fi considerată compatibilă cu cerințele reformei din PNRR chiar și în forma care include amendamentul controversat.
Rămâne însă distinctă problema efectelor juridice ale amendamentului asupra lui Dominic Fritz. Documentul disponibil nu oferă suficiente date pentru a stabili independent dacă pierderea mandatului este automată, în ce moment s-ar produce sau ce proceduri administrative ori jurisdicționale ar putea interveni.
Pentru România, consecința imediată a poziției exprimate de ministru privește PNRR: Executivul consideră că reforma legislativă poate fi contabilizată în continuare în procesul de îndeplinire a angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
