Masterplanul Metropolitan Iași încadrează fostele platforme industriale CUG și Zona Industrială Est ca zone strategice prioritare. Sunt cele mai întinse rezerve funciare ale orașului consolidat, deja sub presiune imobiliară. Buget orientativ pentru reglementare și infrastructură publică: 65 milioane de euro.
Iașul are, în partea de sud și de est a orașului, două enclave de teren pe care administrația le numește, în Masterplanul Metropolitan, „cele mai ample rezerve funciare din interiorul municipiului”: fosta platformă CUG și Zona Industrială Est. Sunt zone aflate deja în transformare, sub o presiune imobiliară vizibilă în PUZ-urile depuse și în investițiile private anunțate. Documentul, realizat în parteneriat cu Banca Mondială, propune încadrarea lor ca zone strategice prioritare și elaborarea, în regim de urgență, a unor masterplanuri de regenerare urbană – cu un buget orientativ de 65 de milioane de euro pentru reglementare, infrastructură publică și dotări sociale.
Premisa Masterplanului este că administrația nu mai are luxul de a reacționa proiect cu proiect, dezvoltator cu dezvoltator. „Scopul nu este de a restricționa dezvoltarea, ci de a crea un cadru comun care să asigure coerență, mix funcțional și calitate urbană”, se arată în document. În traducere: regulile zonei – densități, înălțimi, procente de spațiu verde, infrastructură de legătură – trebuie fixate înainte ca primele șantiere să închidă opțiuni urbanistice pentru următorii treizeci de ani.
O reglementare proactivă, cu trei priorități
Masterplanul propune trei direcții cu rol de busolă pentru ambele zone. Prima este reglementarea urbanistică proactivă – standarde unitare de densitate, înălțime și estetică, valabile pentru întreg arealul. A doua este mixitatea funcțională – conversia fostelor platforme industriale în cartiere multifuncționale, în care să coexiste locuirea, birourile, comerțul, serviciile, parcurile și echipamentele publice. A treia, poate cea mai importantă din punct de vedere al banului public, este prioritizarea infrastructurii publice: rezervarea terenurilor pentru drumuri, școli, grădinițe și parcuri înainte de orice densificare privată.
De la audituri de mediu la grupuri de lucru cu investitorii
Activitățile propuse după aprobarea Masterplanului se grupează în cinci pași. Primul – analiza teritorială: audituri de mediu pentru decontaminarea solului, studii geotehnice și o evaluare a capacității rețelelor de utilități. Al doilea – planificarea strategică: masterplanuri de regenerare urbană pentru fiecare zonă, apoi PUZ-uri cu reguli stricte privind procentele de spațiu verde, regimul de înălțime și soluțiile de parcare subterană. Al treilea – investițiile publice prioritare: exproprieri pentru noile bulevarde și conexiuni rutiere/velo și extinderea liniilor de tramvai și autobuz spre centru. Al patrulea – parcuri liniare, „buzunare verzi” și facilități publice „ancoră”, precum centre comunitare, hub-uri tehnologice sau spații culturale în hale reconvertite. Al cincilea – un grup de lucru mixt Primărie + proprietari + investitori, dublat de un sistem digital de monitorizare a șantierelor.
Bugetul de 65 de milioane de euro: pe ce s-ar duce banii
Bugetul orientativ este structurat pe patru capitole. Un milion de euro pentru elaborarea masterplanurilor și a PUZ-urilor de zonă. 35 de milioane pentru infrastructura rutieră și rețelele de utilități – partea cu cel mai mare cost, fără de care nicio reglementare nu rezistă pe teren. 10 milioane pentru spații verzi și coridoare velo și pietonale. Și 19 milioane pentru infrastructură socială – școli, grădinițe, hub-uri și centre comunitare. Totalul: 65 de milioane de euro. Surse posibile de finanțare: bugete locale, parteneriate cu mediul privat, programe guvernamentale și împrumuturi de la BEI, BERD sau Banca Mondială.
Indicatori și miza pentru ieșeni
Documentul propune o serie de indicatori de monitorizare care arată ce înseamnă, în practică, o reglementare reușită: gradul de conformitate al noilor construcții cu masterplanul de regenerare, suprafața de spații verzi și zone pietonale nou create, numărul de locuri de muncă generate în servicii și tehnologie, accesibilitatea la transport public (procentul din populație aflat la sub 500 de metri de o stație), numărul de școli, grădinițe și centre comunitare realizate și suprafața de teren industrial decontaminat și redat circuitului urban. Pentru locuitorii Iașului, miza este una de calitate a vieții pe termen lung: dacă reglementarea ține pasul cu presiunea imobiliară, fostele platforme industriale pot deveni cartiere echilibrate, conectate la centru prin transport public și piste velo. Dacă nu, riscul – avertizează Masterplanul – este să apară încă o serie de zone dense, fără infrastructură publică pe măsură.
