Masterplanul Metropolitan Iași propune transformarea zonei Șes Bahlui într-un pol urban de tip Smart City și Secondary Business District, cu Stadion Nou, depou CTP, birouri verzi și un coridor liniar pe malul Bahluiului. Buget total estimat: 246 milioane de euro.
Iașul are, dincolo de cartierul Alexandru cel Bun, un teren plat care nu prea apare astăzi pe harta mentală a orașului, dar care urmează să devină, în logica Masterplanului Metropolitan Iași, „noul cartier” al următoarelor decenii. Zona Șes Bahlui este definită în document ca front major de dezvoltare al municipiului – un pol urban de tip Smart City și Secondary Business District, conceput de la zero, cu un stadion nou, un depou modern de transport public, birouri verzi, locuințe premium și un coridor liniar pe malul Bahluiului. Bugetul orientativ pentru ansamblu, estimat în Masterplan: aproximativ 246 de milioane de euro.
Spre deosebire de centrul istoric, „New District”-ul Bahlui ar trebui să fie definit, potrivit documentului, de spații publice generoase, clădiri inteligente și un regulament urbanistic care să impună concursuri internaționale de soluții pentru construcțiile principale. Cu alte cuvinte: nu o nouă zonă de blocuri lipite unul de altul, ci un cartier proiectat unitar, cu o identitate arhitecturală asumată și cu infrastructura pusă la punct înainte să apară primele autorizații.
De ce tocmai Șes Bahlui
Masterplanul, realizat în parteneriat cu Banca Mondială, motivează alegerea prin trei argumente. În primul rând, zona se află între axa Dacia–Alexandru și coridorul verde-albastru al Bahluiului, deci poate deveni liantul natural între municipiu și noile zone metropolitane. În al doilea rând, aici se suprapun deja câteva proiecte mari aflate în diverse stadii: extinderea Bulevardului Dacia spre est, viitorul depou CTP, traseul inelului metropolitan R1 și platforme industriale și mixte planificate în vecinătate. În al treilea rând, presiunea de extindere spre est a orașului este deja vizibilă în PUZ-urile depuse, iar fără un cadru unitar zona riscă să se fragmenteze repede în dezvoltări punctuale, fără spații publice și fără infrastructură suficientă.
Cinci direcții de intervenție
Activitățile principale propuse după aprobarea Masterplanului se grupează în cinci direcții. Prima este sistemul de mobilitate multi-modală – proiectarea și construcția axei principale (extinderea Bulevardului Dacia) cu benzi dedicate pentru transport public electric, piste velo separate și noduri intermodale. A doua direcție vizează infrastructura Smart Grid: rețele inteligente de apă, energie și deșeuri implementate de la zero, înainte de construcții. A treia este componenta sportivă și culturală – Noul Stadion Municipal, gândit ca ancoră de evenimente, înconjurat de spații publice de mari dimensiuni. A patra direcție este coridorul verde-albastru pe malul Bahluiului, cu parcuri liniare cu rol de recreere și de protecție împotriva inundațiilor. A cincea direcție este, poate, cea mai neobișnuită pentru un proiect public din România: un regulament urbanistic „de excelență”, care prevede concursuri internaționale de soluții pentru clădirile principale, ca să asigure o estetică unitară de tip „skyline modern”.
Banii: 246 de milioane de euro, defalcate
Bugetul total estimat pentru pachetul Șes Bahlui este de circa 246 de milioane de euro, repartizați astfel: 3 milioane pentru proiectare, studii Smart City și concursuri de soluții; 70 de milioane pentru infrastructura majoră de acces – bulevarde, poduri, utilități; 113 milioane pentru componenta publică a Noului Stadion Municipal; 15 milioane pentru amenajări peisagistice și parcuri liniare pe Bahlui; 45 de milioane pentru noul depou CTP și infrastructura aferentă transportului public. Surse posibile de finanțare: bugete locale, parteneriate cu mediul privat, programe guvernamentale și împrumuturi de la BEI, BERD sau Banca Mondială.
Etape și riscuri
Implementarea pornește, în Masterplan, de la două etape clare: studiul de fezabilitate la nivel de zonă, urmat de elaborarea PUZ-ului care să fixeze regulile concrete – densitate, regim de înălțime, procente de spațiu verde la sol, soluții de parcare. Documentul atrage atenția că riscul major este același ca în alte zone aflate sub presiune imobiliară: dezvoltările punctuale, înaintea unei planificări coerente. Pentru ieșeni, miza practică este una pe termen mediu: un nou cartier modern, conectat de transport public și piste velo, sau o nouă zonă cu blocuri ridicate haotic pe terenuri agricole, fără școli, parcuri sau drumuri de legătură. Următorul pas administrativ este aprobarea fișei de proiect și demararea studiilor.
